Liderii de business din companiile romanesti sunt vazuti adesea ca persoane care fac afaceri dupa "cum le dicteaza stomacul" si unul dintre motive ar putea fi faptul ca aceasta este o trasatura a popoarelor latine, este de parere Michael Miles, profesor in cadrul programului de MBA romano-canadian al Bucharest School of Management si in cadrul Universitatii din Otawa.
O astfel de metoda nu garanteaza intotdeauna succesul, spune profesorul.
"Managerii romani sunt diferiti de managerii nord-americani al caror model de business se bazeaza mai mult pe strategii logice. Exista mai multa informatie si o pregatire mai atenta, in timp ce in Romania oamenii se arunca pur si simplu in afaceri si fac ce le dicteaza stomacul. Uneori au chiar foarte mare success, alteori nu", explica Miles, care a preda in Romania de 8 ani.
El povesteste ca unii manageri romani cu care a lucrat au tendinta sa rezolve lucrurile prin intermediul puterii personale. Astfel persoana de la varf este si cea care ia toate deciziile din compania si foarte rar accepta ca altcineva sa-i puna la indoiala metodele.
"Si in America de Nord mai avem cazuri de acest gen, dar acolo oamenii stiu ca atunci cand cineva intra pe usa spunand 'Nu cred ca e corect ce faci' poate fi si un lucru foarte util si te poate ajuta sa economisesti o gramada de bani evitand o eventuala greseala", completeaza Miles.
Una dintre explicatii ar putea fi diferentele culturale intre cele doua tipuri de tari sau continente din care fac parte acestea. Astfel, America de Nord are un sistem de management bazat mai mult pe informatie decat pe putere, iar in Romania e invers. Deci, un motiv ar putea fi caracterul latin al tarii noastre.
"Daca mergi in Franta, Spania sau Italia vei descoperi aproximativ aceeasi abordare, dar in aceste tari oamenii au si un sistem informational bine pus la punct", spune Miles.
Din aceasta cauza, exista si cazuri in care unele companii se tem sa angajeze un absolvent de MBA, tocmai pentru a nu "submina" autoritatea superiorilor carora le lipseste o astfel de acreditare.
"Un absolvent de MBA are cunostinte importante despre finante, marketing sau strategie, iar daca managerul companiei nu a avut parte de acelasi training, atunci poate vedea in absolventul de MBA o amenintare. Alte persoane, pe de alta parte, care au avut un oarecare background in training, sunt manageri profesionisti si stiu valoarea pe care o presupune un astfel de training", spune Miles.
Din aceasta cauza salariile absolventilor de MBA tind sa fie foarte mari, dar acest lucru se datoreaza atat cunostintelor acumulate, dar si abilitatilor personale, combinatia celor doua aducand o valoare adaugata semnificativa pentru unii dintre ei. "E clar ca niciunul dintre cei care termina un MBA nu se va intoarce pe o pozitie mai joasa", spune profesorul. El a adaugta ca printre managerii cu care a luat contact se numarau si unii care aveau salarii de 20.000 - 30.000 euro pe luna si lucrau in productie.
In opinia lui Miles, nevoia din ce in ce mai sporita a liderilor in business din Romania de a cunoaste felul in care se conduc afacerile din intreaga lume, va creste cererea de programe de MBA, acestea fiind singurele cursuri care ofera o perspectiva de ansamblu asupra felului cum se administreaza afacerile in intreaga lume.
"Piata romaneasca a programelor de MBA va creste intr-un mod foarte rapid mai ales datorita persoanelor de la conducerea companiilor romanesti care nu au prea mare experienta in finante internationale, contabilitate internationala sau strategie internationala", spune el.
Cererea va veni mai ales din partea companiilor multinationale care au nevoie de o "legatura" intre felul cum se fac afacerile in Germania, Franta ori Australia si cum se fac in Romania. "Acest lucru se poate obtine doar avand training profesional la nivel de MBA, lucru care se va intampla si pe masura ce UE va face presiuni asupra Romaniei sa devina mai profesionista", crede Miles.
Singurul impediment in dezvoltarea acestei piete ar putea fi insa faptul ca sumele de bani pe care managerii trebuie sa-i cheltuie in Romania pentru a participa la un program de MBA sunt foarte mare in comparatie cu salariile pe care acestia le au.
"In Canada aproape oricine care este acceptat in cadrul unui program de MBA poate obtine un imprumut de la banca", spune Miles, adaugand ca multi dintre cei care fac un MBA il platesc printr-un imprumut. Din acest motiv tot mai multa lume are acces la astfel de programe. Miles sppune ca cele mai "ieftine" MBA-uri sunt in provincia Quebec, acestea variind intre 10.000 si 20.000 de dolari, iar in Otawa, capitala Canadei, executive MBA-urile pornesc de la 58.000 ajungand pana la 72.000 de dolari. O alternativa pentru cresterea nivelului de cunostinte ar putea fi preluarea modelului adoptat de o serie de companii puternice precum Procter & Gamble, General Electric sau General Motors, care au inceput sa puna un pret atat de mare pe MBA incat s-au gandit sa-si "croiasca" singure cate un astfel de program.
"Acum 4 ani in toata America de Nord mai multi bani au fost cheltuiti de catre companii pentru propriile programe de training, asa-numitele universitati interne, decat echivalentul a doua bugete de la Harvard sau de 10 ori bugetul universitatii UCLA", explica profesorul.
Motivul pentru care au fost deschise aceste "universitati interne" este faptul ca, indiferent daca un manager angajeaza pe cineva care are un MBA sau pe cineva care face training pentru MBA, tot trebuie sa educe angajatii in spiritul companiei. De aceea, la sfarsitul unui astfel de program, angajatii vor avea aceleasi abilitati manageriale, dar se vor concentra numai pe afacerea companiei.
Ce fac managerii in primul week-end de "scoala"
In cadrul programului de MBA romano-canadian al Bucharest School of Management, fiecare noua promotie de studenti se intalneste pentru a se cunoaste in cadrul unui week-end rezidential la munte sau la mare.
Anul acesta, week-end-ul rezidential a avut loc la Sinaia unde cei 53 de cursanti au invatat sa lucreze in echipa.
Exercitiile pregatite de profesorul canadian Michael Miles, care le va preda anul acesta cursul de managerial skills, i-au ajutat pe manageri sa se familiarizeze unii cu altii si sa invete sa se adapteze in functie de persoanele cu care lucreaza, astfel incat sa dea randament maxim ca echipa. Spre exemplu, unul din exercitii presupunea sa gasesti, printre altele, un steag romanesc, prima pagina a ziarului de sambata trecuta, un cap de peste, un con sau semnatura unui preot, timp de o ora.
Astfel, pentru 60 de minute Sinaia a fost plina de cursanti care alergau dintr-un capat in altul pentru a gasi toate obiectele de pe lista astfel incat echipa lor sa castige.
"Adultii platesc bani buni ca sa se joace. Este adevarat ca cel mai bun management se invata inca din gradinita", spune Miles.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
