Angajatii romani prefera sa lucreze intr-o companie straina, sa fie condusi de un manager strain si sunt dispusi sa-si schimbe atitudinile si obiceiurile pentru a prelua modele din strainatate. Cu alte cuvinte, in opinia angajatului roman, orice vine din afara reprezinta un avantaj.
Potrivit unui studiu realizat de portalul de resurse umane HR Romania in parteneriat cu compania de traning Interact, privind valorile si comportamentul romanesc din perspectiva dimensiunilor culturale, mai mult de jumatate dintre romani ar prefera sa aiba un sef strain si peste 60% dintre ei ar dori sa lucreze intr-o companie cu capital strain.
Cercetarea realizata de cele doua organizatii releva si care sunt cele mai semnificative diferente intre un sef roman si unul strain.
Orientarea catre rezultate, planificarea timpului, atitudinea fata de opiniile celorlalti, precum si atitudinea fata de subordonati sunt notiuni pe care managerii romani nu le "stapanesc" inca la acelasi nivel cu un manager strain.
Daca 55% dintre angajati ar dori ca managerul general al companiei unde lucreaza sa fie strain, ponderea se pastreaza si in ceea ce priveste nationalitatea sefului direct.
Chestionarul realizat de HR Romania a fost realizat online, pe un esantion de 162 de persoane, alcatuit in mare parte din cei care ocupa pozitii de top si middle management.
Potrivit studiului, angajatii din companiile straine si specialistii "fug" de companiile romanesti, in timp ce doar 37% dintre angajati agreeaza ideea unui job intr-o companie romaneasca.
Un aspect interesant al studiului a demonstrat ca, in general, angajatii romani percep negativ o serie de aspecte si criterii legate de evaluarea performantei si de cultura organizationala, in timp ce pentru angajatii din companiile multinationale diferentele dintre companiile romanesti si cele straine nu sunt chiar atat de mari.
De exemplu, angajatii din companiile romanesti considera ca exista multe diferente intre modul in care se aplica politicile de resurse umane in cadrul unei companii autohtone, fata de ceea ce se intampla intr-o companie straina, in timp ce reprezentantii multinationalelor nu considera ca sunt discrepante atat de mari.
Seful dicteaza
Pentru a avea o imagine mai clara a angajatului roman, Interact a mai derulat un studiu in colaborare de aceasta data cu compania de cercetare Gallup.
Nevoia de a avea lideri autoritari pe care
sa-i urmezi fara sa pui intrebari, individualismul scazut si orientarea pe termen scurt - care se manifesta la nivelul societatii romanesti in ansamblu, au efecte extrem de vizibile si la nivelul angajatilor
Potrivit studiului realizat de Interact si Gallup, angajatii prefera o relatie apropiata cu un singur sef pentru a obtine protectia acestuia si pentru a evita asumarea responsabilitatii unor pareri contrare. In plus, personalul nu exprima pareri contrare fata de superior si primeste ordine pe care le executa fara sa puna intrebari, fiind adeptul zicalei "nu da vrabia din mana pentru cioara de pe gard".
Angajatii romani isi doresc un stil de conducere paternalist, dar, in acelasi timp, vor sa fie consultati si sa participe la luarea deciziilor, motiv pentru care folosirea oricarui stil de conducere este problematica, mai releva studiul.
Aceasta pendulare intre cele doua stiluri (paternalist si participativ) iese la iveala mai ales in momentul in care liderul recurge la metode mai autoritare in scopul de a obtine rezultate mai rapide si fiind exasperat de aparenta pasivitate a angajatilor.
"Daca liderul nu este constient de aceasta dualitate, va incepe sa foloseasca stilul autoritar in cele mai multe cazuri si va descoperi ulterior ca a ramas singur cu problemele organizatiei, deoarece subordonatii se instraineaza progresiv fata de un astfel de comportament", spun autorii studiului. In astfel de situatii, liderul trebuie sa lase un respiro pentru a implica subordonatii in procesul de decizie.
"Un lider mai intelept si mai rabdator, care ar avea suficiente cunostinte pentru a construi o structura clara si nu ar ramane la nivelul detaliilor operationale, un lider care nu se teme de contradictii ar astepta si ar continua sa comunice pe verticala pana la rezolvarea tensiunilor, fara a recurge la acte autoritare in momente de criza", mai spun autorii studiului.
In opinia lor, un astfel de lider va avea mare succes in organizatiile romanesti pe termen lung. Subordonatii vor aprecia acest comportament si se vor "vindeca" in timp de presupunerea ca si acest lider nu este decat un alt "tiran" pe care sa il invinovateasca pentru propriile lor esecuri.
Plecand de la premisa ca angajatii isi vor insusi practicile pe care le indica organizatia - fie ca aceasta este locala sau straina - dar isi vor pastra valorile culturii din care provin, cercetarea subliniaza ca majoritatea covarsitoare a angajatilor nu pleaca de la un loc de munca satisfacator si nu cauta promovari si aventura cu orice pret.
De asemenea, atasamentul fata de organizatie este perceput ca valoare morala care va asigura o loialitate mai mare.
In aceste conditii, analistii spun ca atunci cand o companie se confrunta cu o fluctuatie de personal mai mare decat ar indica-o industria sau conditiile pietei, inseamna ca de fapt in firma respectiva exista o problema de organizare care ii face pe angajati sa plece cu usurinta.
Salariu fix si comisioane
In ceea ce priveste capitolul "compensatii si beneficii", autorii studiului sustin ca pentru societatea romaneasca contextul postului este mai important decat continutul acestuia. "Cu alte cuvinte, motivatiile extrinsece - salariul, siguranta postului si conditiile de lucru - sunt mai importante decat posibilitatea de promovare sau continutul interesant al postului", se arata in studiu.
Specialistii spun ca cel mai bun mijloc de motivare este salariul fix mai mare si comisioane procentual mai mici pe baza performantei. Introducerea bonusurilor anuale care dau impresia de egalitate si participare la efortul comun s-a dovedit foarte productiva si de succes. Referitor la evaluarea performantei, daca un manager va dori sa aiba o discutie obiectiva cu un angajat pe aceasta tema, nu va obtine prea multe si asta pentru ca angajatii percep feedback-ul in mod personal si il asimileaza cu rusinea. Analistii spun ca, de cele mai multe ori, managerul nu castiga niciodata dintr-o asemenea discutie deoarece, oricat de bune ar fi intentiile sale referitoare la imbunatatirea performantei, angajatul va interpreta discutia ca pe o amenintare si ca pe un mod de defaimare personala.
"Acest studiu este un excelent instrument pentru companiile internationale de a intelege si de a valorifica specificul romanesc. A fost o reala provocare pentru noi", a declarat Matei Balaita, business development manager al Gallup Organization Romania. Cercetarea sociologica riguroasa (studiul a fost realizat pe un esantion de peste 1.000 de persoane) permite generarea unor concluzii, care faciliteaza ulterior analiza practicilor manageriale si de resurse umane, care se potrivesc sau nu in mediul romanesc, precum si a motivelor care duc la aceste rezultate.
"In urma studiului au rezultat idei interesante, care arunca o lumina noua asupra evolutiei mediului de afaceri din Romania", spune Adina Luca, consultant Interact si coordonator al acestui studiu. dana.ciriperu@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
