Reprezentantii firmelor mici si mijlocii sustin ca munca prin agent temporar nu simplifica procedurile de angajare si nici nu reduce fiscalitatea si cheltuielile angajatorilor pentru asigurarea fortei de munca
Guvernul a aprobat recent Hotararea privind conditiile de infiintare si functionare, precum si procedura de autorizare a agentului de munca temporara act normativ care stabileste conditiile de infiintare si functionare, precum si procedurile de autorizare pentru agenti de munca temporari care, prin obiectul lor de activitate, pun provizoriu la dispozitia utilizatorilor interesati, pe baza de contract, personal calificat sau necalificat.
"Aceasta hotarare este de fapt o carpeala a Codului muncii", a declarat Teodor Gavrila, director in cadrul Asociatiei Romane a Antreprenorilor de Constructii, care reprezinta societatile de constructii ale caror activitati au un pronuntat caracter sezonier.
El a adaugat ca munca temporara mareste birocratia introducand un factor suplimentar in circuitul angajator - angajat si creste cheltuielile angajatorilor.
"Societatea comerciala care utilizeaza munca temporara are obligatia sa plateasca agentului de munca temporara valoarea serviciilor acestuia precum si remuneratia angajatilor temporari care nu poate fi inferioara celei pe care o primeste salariatul utilizatorului, care presteaza aceeasi munca sau una similara cu cea a salariatului temporar. In acest conditii, cheltuielile cu forta de munca vor creste", a mai spus Gavrila. In plus, in cazul in care agentul de munca temporara nu isi executa obligatiile privind plata salariului si cele privind contributiile si impozitele, ele vor fi platite de utilizator, in baza solicitarii salariatului temporar.
Reprezentantii IMM mai spun ca munca temporara are limite de aplicare si constituie obligatii in sarcina utilizatorilor. Astfel, IMM pot apela la agentii de munca temporara doar in anumite cazuri, limitativ prevazute de lege - pentru executarea unei sarcini precise, cu caracter temporar si numai pentru inlocuirea unui salariat al carui contract individual de munca este suspendat, pe durata suspendarii, pentru prestarea unor activitati cu caracter sezonier sau a unor activitati specializate ori ocazionale.
De asemenea, IMM care foloseste salariati temorari are fata de acestia urmatoarele obligatii:
* Sa le asigure acces la toate serviciile si facilitatile acordate, in aceleasi conditii ca si salariatilor proprii;
* Sa-i informeze cu privire la toate locurile de munca vacante existente, in vederea asigurarii egalitatii de sanse cu ceilalti angajati cu contract individual de munca pe durata nedeterminata la utilizator, pentru obtinerea unui loc de munca permanent, prin afisarea unui anunt intr-un loc accesibil tuturor lucratorilor care isi desfasoara activitatea la utilizatorul respectiv;
* Sa le asigure accesul la cursurile de pregatire profesionala pe care le organizeaza pentru salariatii sai;
* Sa puna la dispozitia reprezentantilor salariatilor informatiile cu privire la utilizarea salariatilor temporari, in cadrul informarii.
"Actul normativ nu avantajeaza nici agentii de munca temporara pentru ca procedurile de autorizare sunt complicate si implica cheltuieli mari", a mai spus directorul ARACO. Potrivit legii, agentul de munca temporara trebuie sa constituie o garantie reprezentand echivalentul a 25 de salarii minime brute pe tara, plus taxele aferente raporturilor de munca.
Codul Muncii reglementeaza munca temporara, ca fiind munca prestata de un salariat temporar; acesta din dispozitia agentului sau, executa activitati cu caracter temporar sau sezonier pentru un utilizator. Salariatul temporar are un contract individual de munca cu agentul temporar care il plaseaza la utilizator. In baza acestui contract, agentul de munca temporar plateste salariatului drepturile salariale si vireaza toate contributiile de asigurari sociale. Agentul de munca temporara - prestator de servicii - isi la dispozitie salariatul, unui utilizator, pentru indeplinirea unor sarcini precise cu caracter temporar, denumite misiuni. Intre agentul de munca temporara si salariatul sau se incheie un contract individual de munca pe perioada determinata, denumit contract de munca temporara (de regula acesta se incheie pe durata uneimisiuni, care nu poate fi mai mare de 12 luni. In cazuri exceptionale aceasta durata se poate insa prelungi pana la 18 luni.) Intre agentul de munca temporara si utilizator (de fapt un client), se incheie un contract de punere la dispozitie a prestatorului de munca (salariat al agentului respectiv). Autorizarea societatilor care urmeaza sa functioneze ca agenti de munca temporara se efectueaza de catre Ministerul Muncii, prin directiile pentru dialog, familie si solidaritate sociala judetene sau a municipiului Bucuresti.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
