In pofida deselor referiri la leadership in literatura clasica de afaceri, acesta ramane un subiect despre care se stiu surprinzator de putine lucruri. S-au intreprins foarte putine cercetari serioase pe aceasta tema, iar acum ele sunt mai importante ca niciodata - in cadrul actualei crize financiare, cand o generatie de lideri a fost discreditata in mod public, iar organizatiile care au rezistat se confrunta cu probleme de supravietuire, redresare si reinnoire.
Este esential sa tragem invatamintele din aceasta perioada pentru a nu repeta greselile. Insa, in loc de a invata cu adevarat din trecut, exista intotdeauna o tendinta de a-l ascunde sub o poleiala inselatoare. Iar cum cei implicati sunt dati la o parte si o noua generatie de lideri isi face aparitia, memoria organizationala se pierde cu usurinta.
Daca probleme mari sunt lasate in urma, ramane intrebarea daca cei implicati se pot schimba cu adevarat, sau ciclul se va relua, sub o forma sau alta. Caci atat atitudinile, cat si comportamentul trebuie sa se schimbe.
Multe din problemele cu care se confrunta in prezent economia noastra sunt produsul conducerii executive. Mare parte dintre executivi au activat intr-o cultura in care modelul de afaceri este axat aproape exclusiv pe crestere. Li se cerea sa creasca repede, sa invete repede si voiau si sa castige repede. In acest mediu, nu era timp pentru reflectie sau pentru a pune modelul sub semnul intrebarii.
Cand cresterea a incetat, multi lideri si-au dat seama ca nu aveau nicio experienta a altor conditii de afaceri si ca organizatia era structurata pe crestere, care s-a evaporat intre timp.
In prezent, numeroase organizatii sunt nevoite sa demonteze acest model de crestere ametitoare si sa procedeze intr-un mod productiv. Pe termen scurt, acest lucru este necesar pentru propria lor supravietuire - apoi pentru redresare si reinnoire.
Este un moment bun pentru a studia felul in care sunt conduse organizatiile complexe. Oamenii doresc raspunsuri imediate in timp ce companiile lor se zbat sa ramana pe linia de plutire. Insa raspunsurile automate si remediile rapide nu sunt solutia potrivita. Scolilor de afaceri li se ofera acum oportunitatea nu doar de a reflecta ceea ce se intampla in practica, ci de a infrunta aceasta realitate - si de a deveni astfel un arhitect mai important al schimbarii.
Relatia dintre mediul de afaceri si societate se schimba, iar liderii nostri de maine trebuie sa se angajeze intr-un proces de invatare personala pentru a promova, in cadrul organizatiilor pe care le conduc, o cultura mai deschisa, pentru o mai mare transparenta atat la nivel intern, cat si in extern.
Accentul va cadea asadar pe:
1. Responsabilitate
Mai mult ca niciodata, responsabilitatile firmelor fata de actorii implicati - atat interni, cat si externi - se afla in centrul atentiei. Problemele de asumare iresponsabila a riscurilor nu vor disparea.
Este evident ca aspiratiile conducerii in materie de responsabilitate corporativa trebuie modelate in functie de realitatile existente si trebuie sa fie aplicabile, daca se doreste ca initiativele sa aiba vreun inteles sau efect.
2. Putere
Stim mai multe despre puterea din cadrul organizatiilor decat despre modul in care organizatiile isi exercita puterea la nivel extern. Cele mai mari companii exercita o putere semnificativa in lume, in special in tarile in curs de dezvoltare, iar liderii acestor organizatii trebuie sa realizeze foarte bine care este puterea organizatiei lor si sa o aplice cu prudenta cuvenita. Se doreste ca puterea corporatiei moderne sa fie insotita de responsabilitate.
3. Legitimitate
Scandalurile financiare pe care le vedem in prezent ne-au determinat sa ne punem problema legitimitatii. O organizatie legitima poate fi astfel pusa la adapost de anumite tipuri de presiuni externe. In egala masura, pierderea legitimitatii in ochii pietei poate afecta grav capacitatea unei organizatii de a functiona si poate limita accesul la resurse si la sprijinul grupurilor interesate. Organizatiile care tin la propria reputatie se vor preocupa de angajarea lor in discutia pe tema legitimitatii, discutie aparuta ca urmare a crizei actuale.
4. Guvernare
Indeosebi in sectorul financiar am observat incapacitatea directorilor nonexecutivi de a limita puterea directorilor prea increzatori in fortele proprii. Un grad mai mare de guvernare este necesar in cadrul organizatiei - si nu doar ca reactie la presiunea organismelor de reglementare externe. Scopul, actiunea si eficacitatea consiliilor de administratie sunt puse in discutie. Rolul central al consiliului este oare acela de a proteja interesele actionarilor, sau are atributii si un set de responsabilitati mai extinse? Liderii cei mai prevazatori se vor angaja in astfel de dezbateri.
5. Reglementare
Rolul statului in viata corporativa va fi examinat incepand de acum, insa o crestere a activitatii de reglementare este inevitabila. Reglementarea este considerata, in mod normal, drept preocuparea legislativa a statului, iar gradul in care statele aleg sa aplice reglementari variaza semnificativ (sa comparam reactia Statelor Unite la scandaluri precum Enron si World Com, care au condus la promulgarea legii Sarbanes Oxley, cu preponderenta cu care Marea Britanie apeleaza la coduri de practica mai degraba decat la legislatie).
Dar nu trebuie sa ne imaginam ca firmele nu reactioneaza la reglementari. Sa ne gandim numai la numerosii lobbyisti politici si specialisti in reglementare interna, angajati de firme pentru a influenta actiunile legislative ale statelor; sau la cei angajati sa se implice direct in relatiile cu organismele de reglementare, odata ce legislatia este implementata. Firmele influenteaza in mod direct reglementarea si o examinare mai atenta a acestui proces si a implicatiilor sale este pe deplin justificata.
Ne putem face acum o parere despre amploarea provocarilor cu care se confrunta nu doar indivizii si organizatiile, ci si sectoarele si, de fapt, sistemul in ansamblu. Traim o profunda incertitudine: nimeni nu stie in acest moment cat va dura criza si ce probleme mai pot aparea. Dar stim ca impactul deciziilor pe care le luam acum se va resimti mult timp dupa ce vom fi iesit din aceasta recesiune. Efectele directe si vizibile vor avea o semnificatie de durata pentru economie. Guvernele cauta colaborarea si sustinerea sectorului privat pentru a iesi din aceasta situatie problematica si un singur punct de sprijin nu este suficient. Pe acest nou teritoriu, organizatiile trebuie sa inceapa sa se concentreze asupra elaborarii unor strategii de cooperare, pentru a putea inainta din nou.
Dr. Andrew Pettigrew, Profesor de strategie si organizare, Said Business School, Universitatea Oxford, Order of the British Empire
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
