Practicile din sistemul actual de învăţământ se îndreaptă spre cele din sistemul de sănătate, unde „trebuie să plăteşti fiecare actor pentru o acţiune“, a spus Ştefan Pălărie, preşedinte al Şcolii de Valori, un ONG care derulează programe educaţionale pentru tinerii cu vârste cuprinse între 14 şi 18 ani. El a fost prezent la emisiunea online de business ZF Live de vineri, 17 ianuarie.
Statul cheltuie în prezent jumătate din ţinta propusă de guvernanţi din 2007 de 6% din PIB pentru educaţie, lucru care duce la alte anomalii şi la alte forme perverse de compensaţie, spune Pălărie. El a mai spus că, deşi creşterea contribuţiei din PIB la educaţie este imperativă, totuşi mai sunt necesare acţiuni în direcţia eficientizării cheltuielilor şi creşterii calităţii managementului.
„Polonia a arătat că, cu aceiaşi bani, poţi să faci lucruri mai inteligente, mai bine organizate, în aşa fel încât performanţa să crească. Trebuie crescută şi calitatea managementului. Degeaba ai cei mai buni profesori în şcoala ta, dacă îţi baţi joc de ei. În momentul în care managementul şcolii este unul politizat, când decizia nu mai are nicio legătură cu competenţa şi cu încurajarea iniţiativelor, atunci profesorul rămâne descurajat şi pleacă“, a explicat Pălărie.
Pentru anul 2014 educaţia primeşte 20,17 miliarde de lei (circa 4,5 miliarde de euro), în creştere cu aproape 2% faţă de anul precedent, potrivit datelor de la Ministerul Educaţiei.
Statul cheltuie pentru toate ciclurile de învăţământ preuniversitar de peste trei ori mai puţin decât media la nivel european, fiecare elev român primind o finanţare de aproximativ 500 de euro pe an, arată cele mai recente date ale Comisiei Europene.
