Una dintre cele mai importante schimbari care s-a produs in structura fortei de munca europene in ultimii zece ani se refera la diversificarea programului de lucru. Cel mai important indicator in acest sens il reprezinta cresterea ratei de utilizare a programelor de lucru part-time. O analiza realizata de Fundatia Europeana pentru Imbunatatirea Conditiilor de Munca si Viata arata ca ponderea celor care lucreaza in regim part-time din totalul angajatilor a crescut la nivelul Uniunii Europene de la 14,2% in 1992, la 18,1% in 2002.
Regimul de lucru part-time se bucura de mare succes pentru ca permite o mai mare flexibilitate a pietei muncii si a organizarii timpului de lucru. Pentru angajati, acest sistem ofera un echilibru mai bun intre viata profesionala si cea personala. Un angajat part-time poate dedica mai mult timp altor activitati precum cele familiale, training sau actiuni civice. Pentru autoritati, regimul de lucru part-time poate reprezenta o solutie pentru reducerea somajului.
Distributia pe tari
Aceasta crestere a ratei de utilizare a programelor cu timp de lucru partial nu este distribuita uniform la nivelul tarilor membre si in toate sectoarele de activitate. Astfel, acest sistem este mult mai raspandit in tarile din nordul Europei, in domenii precum cel hotelier, catering sau retail.
Tara cu cei mai multi angajati in sistem part-time este Olanda. Aici, 43,8% din totalul salariatilor au timp partial de lucru. Pe locurile urmatoare se claseaza Marea Britanie (25%), Suedia (21,4%), Germania (20,8%) si Danemarca (20,6%).
Cei mai putini angajati in regim part-time se gasesc in tarile din sudul Europei. La acest capitol, pe primul loc se situeaza Portugalia (11,3%), urmata de Italia (8,6%), Spania (8%) si Grecia (4,5%).
Aceste diferente sunt determinate de mai multi factori, printre care se numara structura economiei si a pietei muncii, organizarea sistemului de educatie, nivelul impozitelor si sistemul de protectie sociala.
Femeile si barbatii
Analiza Fundatiei Europeane pentru Imbunatatirea Conditiilor de Munca si Viata a mai aratat ca cei mai multi angajati care lucreaza in regim part-time sunt femei. In timp ce procentul barbatilor care au timp partial de lucru este de 6,6% pe totalul Uniunii Europene, in ceea ce le priveste pe femei, 33,5% au program de lucru redus.
Statisticile arata ca in zece ani a crescut atat numarul femeilor, cat si al barbatilor care lucreaza in regim part-time, cu exceptia Greciei - in cazul barbatilor, si al Danemarcei si Suediei - in ceea ce priveste femeile. Astfel, daca in 1992, 2,6% din angajatii greci aveau program redus de lucru, procentul acestora a scazut in 2002 la 2,3%. In acelasi timp, procentul femeilor din Grecia care lucreaza in regim part-time a ramas constant - 8,1%, situatie similara cu cea inregistrata in Marea Britanie.
Domenii de activitate
Sigur ca un regim de lucru part-time nu se poate aplica in toate domeniile de activitate. Cele mai frecvente astfel de joburi se intalnesc in domeniul sanatatii, educatiei si in sectorul serviciilor, unde procentul celor angajati cu timp partial poate ajunge pana la 22%. Mai putini salariati cu contracte de lucru cu timp partial se intalnesc in agricultura (16%) si industrie (6,9%).
Spre comparatie, in domeniul hotelier, procentul poate ajunge la 28%, iar in retail - 23,1%.
De asemenea, nu se poate opta pentru un regim de lucru part-time pentru orice pozitie. Analiza arata ca sunt extrem de rare cazurile in care se poate vorbi despre un astfel de regim la nivel managerial.
Care sunt motivele pentru care o persoana decide sa aleaga un program de lucru restrans? Datele arata ca pentru 25,8% din angajatii part-time din Uniunea Europeana principalul motiv este "ingrijirea unui copil sau a unui adult". 10,9% isi motiveaza alegerea prin faptul ca sunt implicati intr-un program educational sau sunt bolnavi.
Avantaje si dezavantaje
Lucrul in regim part-time are si dezavantajele lui. Studiul a aratat ca nu toti cei care lucreaza in regim part-time au ales acest lucru de bunavoie si ca sunt multumiti de statutul lor. Circa 14% dintre acestia spun ca nu au avut de ales in conditiile in care nu au gasit un loc de munca full-time. In plus, acestia sustin ca un un part-time job nu le ofera posibilitati de evolutie in cariera, ca sa nu mai vorbim de faptul ca veniturile lor sunt mult inferioare pentru ca nu beneficiaza de prime sau alte bonusuri. De asemenea, in unele tari, acestia nici nu beneficiaza de protectie sociala. Nu trebuie uitat faptul ca cel mai adesea, angajatii part-time lucreaza in special seara sau noaptea sau in week-end, lucru care nu se intampla in cazul celor cu program full-time.
Cu toate acestea, exista si o latura buna a acestui regim de lucru. Un astfel de angajat se expune mai putin psihic si este putin probabil ca acestia sa aiba parte de un ritm de lucru intens. Ca umare, au mai putine probleme de sanatate in comparatie cu angajatii full-time.
Datele Fundatiei Europene pentru Imbunatatirea Conditiilor de Munca si Viata arata ca in Romania si Bulgaria programul in regim part-time este mai putin raspandit si datorita faptului ca multe dintre femei fac parte din categoria celor cu venituri mai mari. In plus, nu numai ca programul in regim part- time este mai putin frecvent, dar este, de asemenea, mai egal distribuit pe sexe: 6% dintre barbati, fata de aproape 7% in Uniunea Europeana si 9% dintre femei, fata de 33,5% in UE. De asemenea, se pare ca exista o optiune mai putin
satisfacatoare in tarile candidate: 46% dintre muncitorii in regim part-time declara ca nu sunt satisfacuti cu numarul de ore pe care le lucreaza (33% in statele membre ale UE). In Romania, programul de lucru cu timp partial a fost introdus prin Codul muncii, inlocuind contractele de colaborare. Astfel, angajatorul poate incadra salariati cu program de lucru corespunzator unei fractiuni de norma de cel putin doua ore pe zi, prin contracte individuale de munca pe durata nedeterminata sau pe durata determinata, denumite contracte individuale de munca cu timp partial. Durata saptamanala de lucru a unui salariat angajat cu contract individual de munca cu timp partial este inferioara celei a unui salariat cu norma intreaga comparabil, fara a putea fi mai mica de 10 ore. Salariatul comparabil este salariatul cu norma intreaga al aceluiasi angajator, care presteaza aceeasi activitate sau una similara cu cea a salariatului angajat cu contract individual de munca cu timp partial. Atunci cand nu exista un salariat comparabil se au in vedere dispozitiile din contractul colectiv de munca aplicabil acelui angajator sau dispozitiile legislatiei in vigoare. De asemenea, salariatul incadrat cu contract de munca cu timp partial se bucura de drepturile salariatilor cu norma intreaga, in conditiile prevazute de lege si de contractele colective de munca aplicabile. Drepturile salariale se acorda proportional cu timpul efectiv lucrat, raportat la drepturile stabilite pentru programul normal de lucru. In cazul salariatului care desfasoara activitatea in temeiul unui contract individual de munca cu timp partial, stagiul de cotizare la sistemul public de asigurari sociale se stabileste proportional cu timpul efectiv lucrat conform legii.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
