Salariile par sa ramana principalul argument in momentul alegerii unui loc de munca. Insa perspectiva angajatilor difera considerabil de cea a companiilor angajatoare. Daca pentru angajat salariile mari sunt un avantaj, companiile vor incerca sa evite zonele in care castigurile sunt mari.
Mai mult, angajatul ia in considerare gradul de stabilitate al companiei, dimensiunea acesteia, gradul de cultura sau gradul de civilizatie din orasul in care vrea sa se angajeze, stabilitatea economica si perspectivele de dezvoltare in orasul respectiv.
"Aceleasi criterii sunt analizate si de unii angajatori, care, inainte de a demara un proiect investitional intr-un oras anume iau in calcul mai multi factori printre care: existenta de gradinite particulare, existententa galeriilor comerciale si aspecte legate de istoricul orasului", declara Ovidiu Vilceanu, managing partner al Sales Consulting, companie de consultanta in resurse umane cu sediul in Cluj-Napoca.
Majoritatea angajatilor si specialistilor in resurse umane au decis ca Bucurestiul, Timisoara si Clujul trebuie sa ocupe primele trei locuri in clasament. Alegerile au fost motivate, in principal, de nivelul salarial, dar si de investitiile puternice derulate in aceste trei orase ale tarii.
Daca pozitionarea celor trei orase in fruntea clasamentului a parut fireasca, pentru urmatoarele doua locuri ale topului s-au "batut" trei nume: Iasi, Sibiu si Brasov.
Orasul din Moldova, al treilea ca marime din Romania, dupa Bucuresti si Constanta, s-a vazut infrant in cele din urma de Brasov si Sibiu. In vreme ce Iasiul a cedat ultima pozitie a ierarhiei Sibiului, se remarca lipsa Constantei si Craiovei din clasament. Referitor la aceste doua puncte importante de pe harta Romaniei, respondentii apreciaza ca abia peste cativa ani se va putea crea un climat propice pentru cei interesati sa lucreze in aceste orase.
Prin urmare, Bucurestiul, Timisoara, Clujul, Brasovul si Sibiul raman cele cinci repere pe harta romaneasca a fortei de munca.
Cele mai mari salarii, in Capitala
"Daca as fi un simplu angajat, as alege sa lucrez in Bucuresti pentru ca aici isi au sediul companiile multinationale, dar si pentru ca mai mult de jumatate din economia nationala trece prin Capitala. Personal, mi-as dori sa lucrez in orice loc din Romania in care as avea acces la tehnologie si m-as putea conecta la internet. In general, oamenii se uita spre orasele unde exista oportunitati, iar despre oportunitati cred ca se poate vorbi in marile orase ale Romaniei", apreciaza Irinel Burloiu, business development manager al Intel Romania.
Principalul argument in favoarea Bucurestiului ramane nivelul salarial ridicat, care depaseste cu aproape 30% salariile din provincie. Astfel, potrivit datelor Institutului National de Statististica (INS), salariul mediu brut lunar din capitala a depasit anul trecut 1.900 de lei (520 de euro), cu 500 de lei (135 de euro) mai mult decat salariul mediu brut lunar consemnat la nivelul intregii tari.
"Din punctul de vedere al nivelului salarial se poate face o ierahizare descrescatoare pentru urmatoarele orase: Bucuresti, Timisoara, Brasov, Cluj-Napoca si Iasi", sustine Eliza Nechifor, marketing& communication coordinator al Manpower, una dintre cele mai mari companii de recrutare la nivel national. La nivel salarial, cel mai bun oras din Romania este "de departe Bucurestiul", spune si Cristina Savuica, managing partner la Lugera & Makler, jucatorul numarul doi in recrutare dupa Adecco.
Diferentele salariale intre Capitala si restul tarii se adancesc tot mai mult pe masura ce joburile luate in discutie sunt plasate mai sus in ierarhia companiilor. "In ceea ce priveste salariile, in pozitiile de entry level, diferentele dintre Bucuresti si provincie (orase mari ca Timisoara, Cluj, Sibiu etc. - n.r.) nu exista. Discrepantele incep sa apara atunci cand se urca pe scara ierarhica. Astfel, la nivel de middle management, salariile din Bucuresti sunt cu 20-30% mai ridicate decat in orasele amintite. Daca ne referim insa la top management, diferentele dintre Bucuresti si provincie sunt de 100-200%. "Sa va dau un exemplu. Daca ar fi sa facem o medie salariala lunara la nivelul Clujului sau al Timisoarei, aceasta ar fi de 4.000 - 6.000 de euro pentru top manageri. In Bucuresti intalnim si salarii de 4.000 - 6.000 de euro, dar putem intalni frecvent si 15.000 - 20.000 de euro pentru top management", afirma Ovidiu Vilceanu, managing partner la Sales Consulting.
Mai mult decat atat, Capitala este cea mai afectata de deficitul de personal, rata somajului fiind de 1,8% la sfarsitul anului trecut, fapt ce contribuie la cresterile salariale, iar acest lucru o transforma in locul cel mai cautat in prezent de angajati pentru a-si gasi un loc de munca.
Cu toate acestea, atractivitatea unei locatii se masoara in functie de mai multi parametri. Iar o discutie despre salarii, care nu ia in considerare costul vietii, este incompleta.
Daca la nivelul serviciilor si al altor bunuri, costurile sunt relativ similare in Bucuresti si in marile orase ale tarii, chiriile la locuintele din Capitala raman printre cele mai mari din tara. Spre exemplu, chiria lunara pentru o garsoniera variaza intre 200 si 600 de euro, in functie de zona, iar un apartament de doua camere costa intre 300 si 800 de euro.
In vreme ce Bucurestiul nu are rival cand vine vorba de salarii, capitala are de suferit de pe urma infrastructurii. "Singurul inconvenient al Bucurestiului este reprezentat de infrastructura rutiera. Acest lucru poate fi insa neglijat daca ai locuinta in apropierea serviciului", spune Andrei Sulyok, business unit manager, Lindab Romania.
Somaj aproape zero in Timisoara
Daca facem abstractie de criteriul salarial, clasamentul ar putea arata diferit.
Spre deosebire de Bucuresti, investitiile care au fost operate in Timisoara, al doilea oras ca marime din top, s-au desfasurat concomitent cu dezvoltarea infrastructurii, capitol la care capitala a ramas restanta. "Daca excludem salariile de aici, Bucurestiul are de pierdut din cauza lipsei de infrastructura, a gradului de civilizatie si de gospodarire a orasului. Un top al primelor cinci orase ale tarii, in lipsa criteriului salarial ar fi Timisoara, Sibiu, Cluj, Brasov si Bucuresti", apreciaza Vilceanu.
Judetul Timis, si implicit Timisoara, se poate lauda cu cea mai mica rata a somajului pe 2007, de doar 1,7%, plasandu-se in fata Bucurestiului la acest capitol. In ceea ce priveste salariul mediu brut lunar, Timisoara s-a pozitionat in 2007 in jurul pragului salariului mediu brut lunar consemnat per ansamblul economiei, respectiv 1.400 de lei (circa 400 de euro).
"Exista o diferenta salariala destul de mare intre Bucuresti si Timisoara, de circa 20-25%. Aceasta diferenta creste daca facem o comparatie intre Bucuresti si Cluj sau Brasov. Rata de crestere a locurilor de munca este mare in aceste orase (Bucuresti, Timisoara si Cluj - n.r.)", subliniaza Cristina Savuica, de la Lugera & Makler.
Monica Vrabiescu, managing director la Hill International, este de parere ca la nivel de top management diferenta salariala dintre Bucuresti si orasele mari din provincie de genul Timisoarei si Clujului
s-a micsorat in ultima vreme, in principal datorita relocarii de persoane in cadrul multinationalelor si repatrierii persoanelor din strainatate.
Avansul Timisoarei din ultima vreme se datoreaza fluxului masiv de investitii straine si comunitatii de italieni care traiesc acolo, afirma Laurentiu Scheusan, country manager Actavis Romania.
Printre investititiile notabile derulate in Timisoara in ultimul an se numara deschiderea celui mai mare magazin din reteaua Altex, deschiderea de hoteluri apartinand lanturilor internationale, trend care va continua si in acest an si accentuarea prezentei retailerilor de tipul Real sau Praktiker.
Desi putin mai mici decat in Capitala, chiriile din Timisoara nu sunt tocmai ieftine. Inchirierea unei garsoniere costa 200 de euro, in timp ce pentru un apartament cu doua camere, trebuie sa platesti si pana la 800 de euro.
De ce sa te angajezi in orasul mallurilor
Cu aproape 300.000 de locuitori, Clujul este unul dintre cele mai mari orase ale tarii si unul dintre cele mai importante centre de IT si servicii financiare din Romania. Companii ca Siemens, Linde Group, Nokia sau Ericsson detin sau intentioneaza sa deschida facilitati de productie aici.
Chiar daca piata fortei de munca din Cluj este in continua expansiune, migrarea angajatilor intre companii este inca un fenomen destul de acut. Cu toate acestea, "ritmul de dezvoltare al orasului va conduce la o stabilitate a oamenilor", crede Ovidiu Vilceanu, de la Sales Consulting.
"Din punct de vedere economic, Brasovul si Clujul au cunoscut o evolutie constanta, ele fiind atractive datorita investitiilor importante, centrelor universitare si al majorarilor salariale. La acest fenomen contribuie si faptul ca in anii anteriori costul unei investitii si costul fortei de munca erau mult mai mici decat in Bucuresti sau Timisoara. O data cu cresterea numarului de firme si a dezvoltarii economice, Clujul se apropie cu pasi repezi de nivelurile din Bucuresti sau Timisoara", afirma Bianca Moraru Demeter, project manager la agentia de recrutare Professional.
Datorita investitiilor masive din Cluj si multitudinii de proiecte din acest oras, Andrei Sulyok, business unit manager in cadrul Lindab, crede ca este posibila chiar aparitia unei crize de personal in urmatorii doi-trei ani.
In 2007, salariul mediu brut lunar din Cluj s-a situat peste pragul de 1.500 de lei (410 euro), depasind astfel media inregistrata la nivelul tarii.
Totodata, Clujul ar putea fi supranumit si "orasul mallurilor", deoarece la sfarsitul acestui an va avea 404 metri patrati de spatiu de galerie comerciala raportat la mia de locuitori, cu aproape 200 de metri patrati peste Bucuresti, potrivit unui studiu realizat de Jones Lang LaSalle, una dintre cele mai mari companii de consultanta imobiliara din lume. In 2007, in Cluj au fost inaugurate doua mall-uri, iar in 2009 se asteapta sa fie inaugurate inca doua, Atrium Center Cluj si Akademia Center. De asemenea, in acest an firma Sigma Center Development, controlata de omul de afaceri Arpad Paszkany, va incepe constructia a doua turnuri cu 35 de etaje fiecare, cu o inaltime de 140 de metri, investitia totala urmand sa depaseasca 160 mil. euro.
Pretul de inchiriere al unei garsoniere porneste de la 180 de euro, in timp ce un apartament de doua camere costa intre 300 si 600 de euro pe luna.
Nevoie de oameni in real estate la Brasov
Chiar daca Bucurestiul, Timisoara si Clujul au un avans considerabil din punct de vedere salarial fata de Brasov, Iasi si Ploiesti, acesta se micsoreaza din ce in ce mai repede, crede Bianca Moraru Demeter, de la Professional.
Conform datelor INS, salariul mediu brut lunar din judetul Brasov s-a apropiat anul trecut de 1.300 de lei (350 de euro), iar datele Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM) consemneaza o rata a somajului de 5,1% in 2007, peste rata nationala a somajului si un numar de 12.604 someri.
In ultimii ani, Brasovul a devenit un punct de reper si pentru investitori, care au decis sa creeze aici locuri de munca. Constructorii din real estate au dezvoltat si vor continua sa ridice spatii locative, pentru realizarea carora va fi nevoie de un numar important de muncitori.
La sfarsitul anului trecut, dezvoltatorul imobiliar Adama, unul dintre cei mai importanti jucatori de pe segmentul rezidential al pietei locale, avea in stadii incipiente de dezvoltare trei proiecte rezidentiale la Brasov, cu o valoare totala de circa 150 de milioane de euro.
De asemenea, omul de afaceri George Copos si finantatorul echipei de fotbal Rapid Bucuresti va investi in acest an peste 10 milioane de euro pentru renovarea complexului hotelier Sport, din Poiana Brasov.
Lucrarile de renovare sunt programate sa inceapa la jumatatea lunii martie si vor fi finalizate in iarna lui 2008.
Si compania poloneza Echo Investment intentioneaza sa construiasca un centru comercial in Brasov, achizitionand patru hectare de teren in 2008. Investitia pentru realizarea proiectului este estimata la circa 100 de milioane de euro. Demararea constructiei centrului comercial este programata pentru acest an, avand termen de finalizare in 2010.
Un alt aspect care ar favoriza dezvoltarea economica si a pietei fortei de munca a orasului Brasov este realizarea autostrazii Ploiesti-Brasov.
Pretul lunar al chiriei pentru un apartament cu doua camere porneste de la 300 de euro, in timp ce pentru o garsoniera platesti de la 150 de euro pe luna.
"Pentru cei care prefera o viata mai linistita, departe de aglomeratia din Bucuresti, dar si cu anumite diferente de ordin salarial, as alege pe locul al doilea Brasovul, dupa Bucuresti", spune Andrei Sulyok.
400 de euro, salariul mediu brut in Sibiu
Cu o medie salariala lunara bruta de peste 400 de euro, Sibiul a inceput sa capete o mai mare vizibilitate in randul angajatilor si angajatorilor in 2007, in principal datorita rolului pe care l-a avut in Uniunea Europeana.
"Anul trecut, Sibiul a avut foarte mult de castigat datorita titulaturii de capitala culturala europeana. Cred ca aceasta atractivitatea pentru piata fortei de munca se va pastra si in 2008. Cu toate acestea, Sibiul are mult de suferit din cauza lipsei unei autostrazi", opineaza Monica Vrabiescu, de la Hill.
Problema transportului ar putea fi rezolvata prin constructia autostrazii care va lega Pitestiul de Sibiu, care va debuta in 2009 si care este programata sa se incheie in 2012.
Potrivit unui sondaj realizat de CURS pentru Ministerul Culturii si dat publicitatii la sfarsitul anului trecut, mai mult de jumatate dintre firmele din judetul Sibiu au inregistrat o crestere a cifrei de afaceri in 2007 fata de 2006, datorita statutului de capitala culturala.
Intr-un top al ratei somajului din punct de vedere descrescator, Sibiul ocupa locul al treilea in viziunea Elizei Nechifor, marketing&communication coordinator la Manpower, la distanta de aproximativ 2% de Brasov.
Sfarsitul lui 2007 a adus un supermarket Billa la Sibiu, iar la inceputul acestui an compania Romgaz Medias, principalul producator de gaze naturale la nivel local, a inaugurat un nou sediu la Sibiu, in urma unei investitii de 10 milioane de euro.
O dovada in plus ca banii investitorilor au inceput sa se orienteze spre Sibiu o reprezinta batalia care se da pe segmentul de retail. Deocamdata, in oras functioneaza un singur mall, Promenada Mall, inclus in European Retail Park, dar alte nume grele interesate de constructia de galerii comerciale sunt austriecii de la CA Immo International si Immoeast, irlandezii de la Mivan, grupul de firme Atlassib, controlat de omul de afaceri Ilie Carabulea, si ungurii de la Trigranit.
Preturile de inchiriere sunt sensibil mai mici fata de alte orase din top. Chiria lunara pentru o garsoniera porneste de la 150 de euro, in timp ce un apartament de doua camere costa in medie 300 de euro.
Unde ar alege sa lucreze ministrul muncii
In situatia in care Paul Pacuraru, ministrul muncii, ar fi un simplu angajat, acesta ar prefera sa lucreze in unul dintre urmatoarele orase: Timisoara, Cluj sau Arad. "Daca ar fi sa aleg un oras in care sa lucrez, m-as uita spre partea de vest a tarii, adica inspre Timisoara, Cluj si Arad. Chiar daca salariile sunt mai mari in Bucuresti decat in oricare alt oras din tara, Capitala are marele dezavantaj al aglomeratiei", spune ministrul.
In ceea ce priveste deficitul de forta de munca din Romania, ministrul muncii considera ca se poate vorbi de o nevoie de personal la nivel national, dar aceasta este greu de cuantificat. Se poate vorbi de un deficit, insa este greu de spus daca este real, deoarece este dificil de facut masuratori exacte. De curand, Ministerul Muncii a trimis o solicitare catre 2.400 de firme de constructii in care solicita acestor societati sa spuna daca se confrunta sau nu cu o lipsa de forta de munca. Doar 100 de firme din cele 2.400 au trimis raspunsurile solicitate si s-a constatat ca au nevoie de 6.000 de oameni.
"Ce sa inteleg din aceasta situatie?! Fie exista un deficit, dar nu au vrut sa raspunda solicitarii ministerului, fie nu au nevoie de oameni, fie au angajati care lucreaza fara forme legale. Astfel, concluzia este ca estimarile anumitor persoane sau institutii sunt exagerate, pentru ca nu sunt fundamentate. Ceea ce va pot spune este ca un deficit real al fortei de munca va fi vizibil in urmatorii ani, din cauza efectelor pe care le va avea rata scazuta a natalitatii de la inceputul anilor 1990", afirma ministrul. Pacuraru este de parere ca solutiile pentru a impiedica aparitia unui deficit de forta de munca in anii urmatori sunt repatrierea romanilor plecati la munca in strainatate, in tari ca Spania sau Italia si incurajarea natalitatii.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
