Topul celor mai performante malluri. Doar Dascălu se bate cu greii din Bucureşti

28 iul 2010 Ziarul Financiar

Vezi galeria foto Băneasa Shopping City este mallul cu cele mai mari încasări din Bucureşti, Gabriel Popoviciu încasând 31,3 mil. euro în 2009, în timp ce Iulius Mall Cluj este mallul cu cele mai mari încasări din afara Capitalei - 14,1 mil. euro

Anul 2009 a fost unul extrem de dificil pentru centrele comerciale din România, în special pentru cele din afara Bucureştiului, astfel că doar proiectele Iulius Mall din Cluj, Timişoara şi Suceava, deţinute de omul de afaceri Iulian Dascălu, şi City Park din Constanţa au avut încasări comparabile proiectelor din Capitală, potrivit unei analize a ZF, pe baza rezultatelor publicate la Registrul Comerţului.
Primele patru poziţii din top zece sunt ocupate de proiectele Băneasa Shopping City, Unirea Shopping Center, Plaza România şi Bucureşti Mall, toate din Bucureşti.
Apoi, venituri de peste 10 milioane de euro în Bucureşti au mai înregistrat parcurile comerciale Iris Shopping Center din Titan şi Militari Shopping.
În afara Capitalei pragul de 10 milioane de euro a fost depăşit de doar trei proiecte - Iulius Mall Cluj a bifat venituri de 14,1 milioane de euro, Iulius Mall Timişoara a generat încasări de 11,3 milioane de euro, în timp ce Neocity a încasat 10,2 milioane de euro prin intermediul firmei Everest Investiţii şi Consultanţă pentru proiectul City Park din Constanţa.
Un alt proiect de mari dimensiuni din afara Capitalei, care ar fi putut depăşi pragul de zece milioane de euro în dreptul încasărilor, este Polus Center din Cluj, dar firma care îl operează nu a depus până la ora redactării acestui articol informaţii financiare la Registrul Comerţului.
Pe de altă parte, cele mai mari malluri din România - Cotroceni Park şi Sun Plaza din Bucureşti - au fost inaugurate în toamna anului trecut, respectiv în februarie 2010, astfel că veniturile realizate nu au fost incluse în analiză.
Numeroşi investitori străini, dar şi câţiva antreprenori români şi-au investit banii în perioada de boom imobiliar mizând pe apetitul de consum al românilor, dar realitatea din teren i-a contrazis în ceea ce priveşte puterea de cumpărare.
Costurile cu construcţia unui mall în oraşele Suceava sau Arad au fost comparabile cu cele din Bucureşti, dar din cauza numărului mai mic de locuitori şi a puterii de cumpărare mai reduse, vânzările retailerilor sunt mai mici, fapt ce se resimte într-un final în chiriile încasate.
Euforia dezvoltării de malluri în afara Bucureştiului s-a stins însă aproape complet, singurele proiecte în derulare la ora actuală fiind proiectul Gold Plaza din Baia Mare şi mici galerii comerciale în oraşe precum Drobeta Turnu-Severin, Botoşani, Giurgiu şi Râmnicu Vâlcea.
Blocate în diferite stadii de execuţie sunt însă mai multe proiecte în oraşe precum Constanţa, Craiova, Galaţi sau Miercurea Ciuc, unde proprietarii mallurilor nu au găsit suficienţi chiriaşi dornici să se mai extindă pentru a ocupa spaţiile din centrul comercial.
Actuala perioadă de criză şi re­zultatele înregistrate de alte malluri în oraşe similare vor folosi un bun punct de reper privind sustenabilitatea unor in­vestiţii de peste 100 de milioane de euro în oraşele medii din România.