♦ Metale care intră în categoria pământurilor rare, dar şi cantităţi de mangan s-ar găsi în adâncurile Mării Negre, arată o hartă trimisă de Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) către ZF. Mai departe, din lista celor peste 30 de de materii prime critice, dintre care 17 sunt considerate a fi materii prime strategice, unele sunt pe uscat în România, dar informaţiile privind posibilele cantităţi sunt clasificate, aşa cum este cazul rezervelor de uraniu, de exemplu, arată informaţiile transmise de către ANRM pentru „Analiza de luni“ a ZF.
„Cantităţile de resurse, inclusiv pe zăcământ intră sub incidenţa legislaţiei privind documentele clasificate, în privinţa lor nu vă putem oferi informaţii“, au răspuns reprezentanţii ANRM la întrebarea ZF privind datele pe care instituţia le are privind potenţialele cantităţi de materii prime critice de care România ar dispune. Cu toate acestea, ANRM a furnizat către ZF un tabel cu 32 din cele 34 de materii prime critice şi cu informaţii despre incidenţa acestora pe teritoriul României.
Un grup select de 34 de materii prime critice, din care 17 sunt considerate a fi materii prime strategice, sunt în centrul procesului istoric al Uniunii Europene de tranziţie energetică. Litiul, cobaltul şi nichelul se folosesc pentru vehiculele electrice, borul este utilizat pentru turbinele eoliene, magneziul este utilizat pentru industrii cu valoare adăugată mare cum sunt cea aerospaţială, auto sau de apărare, iar grafitul este esenţial pentru mobilitatea electrică. Problema majoră a UE este că în acest moment e dependentă de importurile de materii prime critice, cum a fost dependentă de gazul rusesc, dar intenţia este de a schimba acest lucru. Primul pas va fi ca fiecare stat cu potenţial să-şi revizuiască adâncurile pentru a vedea câte dintre materiile prime critice pot fi extrase măcar parţial de aici. Pentru tot acest proces, la nivelul UE a fost emis Critical Raw Materials Act (CRMA), care urmăreşte creşterea şi diversificarea aprovizionării cu materii prime critice a UE, consolidarea circularităţii, inclusiv a reciclării şi sprijinirea cercetării şi a inovării privind eficienţa utilizării resurselor şi dezvoltarea de înlocuitori. În acest moment, China produce 60% din pământurile rare, un grup de 17 superelemente folosite în tehnologiile de vârf, cum ar fi smartphone-urile sau computerele. Tot China deţine 13% din producţia de litiu şi 58% din capacităţile de procesare globale, piaţa producţiei de litiu fiind dominată de Australia şi Chile. Litiul este un element cheie în producţia de baterii pentru telefoanele mobile, laptopuri sau maşini electrice. Dar China este economia dominantă când vine vorba de partea de procesare. Ţara rafinează circa 35% din cantităţile de nichel, 58% din cele de litiu, 65% din cobalt şi 87% din pământurile rare, arată datele publice. Cobaltul, de exemplu, este un element cheie pentru energia eoliană, şi deşi extracţia se realizează mai ales în Congo (circa 70%), datele arată că în spatele minelor sunt tot acţionari din China.
Revenind la UE, prin intermediul CRMA blocul îşi propune ca la nivelul anului 2030 să extragă circa 10% din necesarul de materii prime critice strategice, 17 din cele 34 identificate în total, să recicleze 25% din ceea ce foloseşte şi să proceseze intern circa 40% din necesar. Mai mult, gradul de dependenţă faţă de un singur furnizor terţ nu poate fi mai mare de 65%. Iar pentru a ajunge la acest obiectiv comun, fiecare stat va avea o misiune de îndeplinit.
„La nivel de ANRM actualizarea bazei de date a rezervelor se faceanual, pentru data de 1 ianuarie, până pe 15 martie a fiecărui an, conform Legii Minelor, pe baza dării de seamă statistice şi documentaţiilor aferente acesteia, documente pe care le depun titularii de licenţe. Aceste centralizatoare de resurse/rezerve au de asemenea caracter clasificat“, spune ANRM. Mai departe, instituţia precizează că regulamentul privind materiile prime critice a fost semnat de către co-legislatori în data de 11 aprilie, anul acesta.
„Etapa care urmează este publicarea în JOUE (Jurnalul Oficial al Uniunii Europene), iar în termen de 20 de zile de la publicare, actul va intra în vigoare. În conformitate cu prevederile regulamentului, statele membre au obligaţia de a elabora un program naţional de explorare generală care vizează materiile prime critice. Statele membre au obligaţia de a furniza informaţii cu privire la proiectarea programelor lor naţionale de explorare în decurs de un an de la intrarea în vigoare a regulamentului. După transmiterea programelor către comisie şi revizuirea acestora, dacă este cazul, urmează etapa de implementare. În ceea ce priveşte valorificarea materiilor prime critice din deşeurile extractive, pentru siturile închise statele membre au obligaţia de a înfiinţa o bază de date cu privire la toate siturile de deşeuri miniere de pe teritoriul lor şi de a efectua treptat o analiză mai detaliată a conţinutului de materii prime critice şi a potenţialului de recuperare. „În ceea ce priveşte siturile de deşeuri extractive active, operatorii sunt obligaţi să elaboreze planuri de gestionare a deşeurilor conform Directivei privind deşeurile extractive“, mai spune ANRM.
Unul dintre documentele care conţin câteva informaţii despre potenţialul privind materiile prime critice a fost publicat la finalul anului 2022. Este vorba despre Strategia României pentru Resurse Minerale Neenergetice - orizont 2035. „Pentru atingerea obiectivelor prevăzute în planul pentru M.P.C. (materii prime critice), CE a stabilit o alianţă europeană în domeniul materiilor prime (E.R.M.A.), care se va concentra pe nevoile cele mai presante, creşterea rezilienţei UE în ceea ce priveşte lanţul valoric al pământurilor rare, magneţilor, metalelor de bază ş.a. CE va colabora cu statele membre şi cu regiunile pentru a identifica proiectele de minerit şi de prelucrare din U.E. care pot fi operaţionale până în 2025“, se arată în documentul amintit.
Tot în Strategia României pentru Resurse Minerale Neenergetice - orizont 2035 se arată că realizarea unei evaluări a bazei naţionale de materii prime critice are o importanţă cu totul deosebită. „Principalii beneficiari ai materiilor prime critice sunt operatorii care activează în domeniul tehnologiilor înalte (aerospaţiale, aeronautică, electronică, echipamente medicale, baterii solare, laptopuri), al tehnologiei semiconductorilor (telefonie mobilă, G.P.S., internet, fibre optice), al automaticii şi electronicii, industriei siderurgice şi metalurgice, al preparării minereurilor (prin tehnologii curate), în industria aliajelor, a materialelor refractare şi a polimerilor etc. Aceştia se află în ţările bogate, care fac investiţii constante în cercetare şi inovare şi urmăresc dezvoltarea ţărilor lor.“
Pe plan local, sunt oportunităţi, unele cu un bun potenţial de exploatare, dar sunt şi rezerve necercetate geologic. Astfel, din categoria resurselor nemetalifere, economic importante, cu rezerve geologice cunoscute şi posibilităţi de exploatare fac parte nisipurile cuarţoase şi grafitul. Din categoria resurselor nemetalifere, economic importante, cu rezerve geologice necunoscute fac parte mineralele de bor, fosforitele. Mai departe, din categoria resurselor metalifere economic foarte importante, cu rezerve geologice necunoscute şi cu un potenţial moderat fac parte cromul, magneziul, germaniu şi telurul. Din categoria resurselor metalifere economic importante, cu rezerve geologice neevaluate şi cu un potenţial moderat: stibiu (antimoniu), wolfram (tungsten) şi pământuri rare (TR). „Sunt perspective reduse de descoperire a unor resurse de cobalt, indium, niobiu, galliu, minerale din grupa platinei“, se mai arată în documentul realizat de Ministerul Economiei. Dar ceea ce este interesant în documentele trimise de această dată de ANRM este harta offshore care indică prezenţa manganului şi a pământurilor rare şi în Marea Neagră.
Primul miliard de dolari a fost anunţat pentru explorarea magneziului în România, în Bihor. Când vine următorul?
► România, membră a Uniunii Europene, a acordat luna trecută o concesiune minieră companiei Verde Magnesium, în spatele căreia se află societatea americană de investiţii Amerocap, a arătat un material publicat de Financial Times. Verde Magnesium ar vrea să investească 1 mld. dolari în exploatarea minieră a magneziului şi în dezvoltarea unei fabrici de magneziu metalic în România, a spus pentru ZF Alexandru Roşu, CEO al acesteia. Lucrările de exploatare, în zona localităţii Budureasa din Bihor, vor dura până la cinci ani, iar în paralel se va lucra şi la dezvoltarea unităţii de producţie a magneziului metalic. „În respectivul perimetru a existat în trecut o licenţă minieră de exploatare, însă rezervele şi resursele existente au fost documentate şi certificate cu mulţi ani în urmă. Pentru a dezvolta în zilele de astăzi un proiect de anvergură, aceste resurse şi rezerve trebuie certificate şi conform unor standarde internaţionale. Din acest motiv am solicitat scoaterea la concurs public de ofertă pentru explorare, într-o primă fază, nu pentru exploatare. Aceste lucrări de explorare vor dura până la cinci ani. În paralel cu desfăşurarea lucrărilor de explorare vrem să demarăm şi proiectul industrial pe care ne dorim să îl dezvoltăm şi care, din punctul nostru de vedere, reprezintă core businessul, şi anume, construcţia unei fabrici de magneziu metalic“, a spus recent pentru ZF Alexandru Roşu, CEO, Verde Magnesium. Investiţia totală, de 1 mld. dolari, va asigura o capacitate maximă de producţie a fabricii de 90.000 de tone de magneziu metalic pe an şi se va realiza gradual, într-un orizont de circa opt-zece ani. Prima tonă de magneziu metalic va fi produsă în aproximativ patru-cinci ani din acest moment.
► „În februarie 2020 am depus o solicitare de scoatere la concurs public de oferte a respectivului perimetru. În noiembrie 2023 ANRM a făcut anunţul de scoatere la concurs a unui pachet de 20 de perimetre, printre care şi acesta, pe 17 ianuarie 2024 am depus oferta.“ Până acum, toţi banii au venit de la compania americană de investiţii Amerocap, sponsorul acestui proiect. În paralel, adaugă el, compania Verde Magnesium este în discuţii cu alţi sponsori pentru fonduri de aproximativ 500 mil. dolari şi, în plus, proiectul a fost inclus în portofoliul de investiţii al European Raw Materials Alliance (ERMA).
