♦ În perioada următoare va fi lansat noul Program de Tranziţie Justă, România are 2,2 miliarde de euro, al treilea buget la nivel european, care permite investitorilor să dezvolte noi facilităţi de producţie în şase judeţe afectate economic: Mehedinţi, Hunedoara, Gorj, Mureş, Galaţi şi Prahova.
Oraşele care sunt lângă autostradă sunt favorizate şi trebuie să facă tot ce le stă în putinţă să atragă cât mai multe investiţii, însă în acelaşi timp este nevoie şi de dezvoltarea unei infrastructuri locale şi a unor facilităţi în judeţele mai puţin dezvoltate.
Fiecare judeţ ar trebui să se promoveze către investitori iar primul pas pe care autorităţile locale ar trebui să-l facă este să anunţe că sunt deschise pentru a atrage business, primarii să iasă în faţă cu acest mesaj pentru investitori, sunt câteva din concluziile speakerilor care au participat la conferinţa ZF „Cei mai mari jucători din economie 2023. Cum distribuim dezvoltarea economică la nivel regional?“. Evenimentul a fost organizat de Ziarul Financiar în parteneriat cu Vodafone, BAT România, NOERR, Chimcomplex, NNDKP, Teleferic Prahova, Aqua Carpatica, Domeniile Sâmbureşti, CTP, ELI Parks, Terapia, ING, Autonom.
„Sunt optimist că în perioada următoare va fi lansat noul Program de Tranziţie Justă care permite investitorilor să dezvolte noi facilităţi de producţie în şase judeţe din România. Este şi motivul pentru care luăm în calcul să dezvoltăm o nouă fabrică în judeţul Hunedoara. În decizia de investiţie a contat foarte mult şi infrastructura rutieră a judeţului, care este foarte bine conectată la vestul Europei, pentru că aproximativ 68% din cifra noastră de afaceri vine din export“, a spus Tiberiu Stoian, CEO al fabricii de ambalaje Exonia din Iaşi. El spune că dacă la început businessul nu a suferit prea mult din cauza infrastructurii precare, cu cât compania creşte cu atât este afectată de faptul că centrul de producţie se află la Iaşi. Fiecare camion de materie primă importată generează un cost suplimentar cuprins între 800 şi 1.000 de euro, pentru că nu există autostradă. „În felul acesta plimbăm aproape 80 de camioane lunar, dus-întors. Le aducem cu materie primă şi plecăm către Bucureşti, dar şi către statele din vestul Europei. De aceea ne-ar ajuta şi o autostradă către Bucureşti“.
Prin acest fond pentru o tranziţie justă România are 2,2 miliarde de euro, al treilea buget la nivel european, potrivit lui Dan Bold, business development manager al companiei de consultanţă REI Grup.
„Bani sunt, acest fond de tranziţie justă sprijină judeţele care sunt afectate economic, Mehedinţi, Hunedoara, Gorj, Mureş, Galaţi şi Prahova, care a avut anumite sincope. Avem interacţiuni cu actori privaţi, am văzut foarte mare interes din partea companiilor şi investiţii precum cea pe care Exonia o planifică care ar ajuta aceste zone“, a spus el.
Disparităţile economice s-au accentuat după Revoluţie între judeţe, s-au dezvoltat câţiva poli la nivelul oraşelor mari, infrastructura este coloana vertebrală a unei ţări şi esenţială în atragerea de noi investiţii.
Şi Ana Dumitrache, managing director al dezvoltatorului de spaţii industriale şi logistice CTP, spune că autostrada este o arteră fără de care nu poţi respira, mai ales pentru parcurile logistice.
„Ne place la Iaşi dar nu suntem prezenţi aici. Vom fi prezenţi la Iaşi când vom avea infrastructură, este absolut contraproductiv să mergem astăzi aici“.
Dezvoltarea infrastructurii rutiere şi feroviare dar şi stabilitatea şi predictibilitatea sunt elemente cheie pentru asigurarea creşterii afacerilor.
„Exportăm peste 90%, urcăm maşini pe tren la Mioveni şi facem 35 de ore până la Curtici, mai stăm până la 7-10 ore să facem formalităţile de vamă. Cu cât vom intra mai repede în Schengen cu atât mai bine“, a spus Mihai Bordeanu, Managing Director Dacia Brand South Eastern Europe & Country Head Romania. Compania estimează 330.000 de maşini produse până la finalul anului, aproape de anul record 2019. Mai mult, el a anunţat că anul viitor compania va începe producţia Duster 3 şi că următoarea generaţie de Sandero va fi şi electrică, deşi nu se ştie încă unde va fi produs, planul de producţie nu este definit.
Este foarte important să dezvoltăm autostrăzi în ţară pentru că unde sunt autostrăzi nu mai mai este şomaj, a subliniat Christian von Albrichsfeld, Country Head al Continental România, furnizor german de componente şi sisteme auto şi unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa auto. Un criteriu pentru care compania a ales România a fost forţa de muncă. Anul trecut compania a crescut cu peste 1.500 de oameni.
„Întrebarea a fost întotdeauna în ce regiune să dezvoltăm businessul, iar pentru noi există mai multe criterii. Suntem o companie care produce, care face cercetare şi dezvoltare, avem aproape 8.000 de angajaţi în cercetare şi dezvoltare. În total compania a crescut la peste 19.000 de angajaţi“, a spus Christian von Albrichsfeld.
România are câteva oraşe centre de dezvoltare, nu are o omogenitate a industriei şI economiei la nivel naţional. Pentru a permite dezvoltarea altor regiuni care au resurse nefolosite este nevoie de infrastructura mare nivel naţional dar şi de infrastructura locală. Folosirea fondurilor europene pentru dezvoltarea infrastructurii la nivel local ar fi o soluţie. Comunităţile trebuie să îşi dezvolte parcuri industriale, infrastructura locală şi să pună în valoare resursele pentru a se putea promova către investitori, a precizat Adrian Huma, Sector Head, ING Bank
Capitalul nu cunoaşte de regulă culoarea drapelelor şi în cadrul multinaţionalelor, competiţia de alocare a creditelor intragrup este una acerbă, potrivit lui Robert Uzună, Vice President Corporate Affairs, Ursus Breweries. „În momentul în care noi suntem într-o concurenţă directă cu colegii noştri din alte state central şi est europene este foarte complicat să convingem investitorii să continue să bage bani în businessul dintr-o ţară în care pe de o parte semnele date de consum nu sunt printre cele mai optimiste şi pe de altă parte apar sincope administrative care fac cel mai rău pentru capital şi anume lipsa constanţei investiţionale pe care toate sectoarele economiei o fac“, a spus Robert Uzună, Vice President Corporate Affairs, Ursus Breweries, liderul pieţei de bere. Compania se concentrează pe investiţia de 50 de mil. de euro pe care o are în derulare în fabrica de la Braşov, care vizează mai multe aspecte, printre care înlocuirea unei dintre liniile de îmbuteliere.
Primul pas pe care autorităţile locale ar trebui să-l facă este să anunţe că sunt deschise pentru business, primarii ar trebui să iasă în faţă cu acest mesaj, potrivit lui Marius Ştefan, CEO al Autonom.
„La noi autorităţile aşteaptă ca investitorii să vină către ei. Ar fi bine să existe o proactivitate. Este adevărat că nu toate oraşele sunt potrivite pentru businessuri, dar fiecare regiune are ceva deosebit de oferit. Trebuie să existe un mesaj de deschidere din partea primăriilor către potenţialii investitori“, a spus Marius Ştefan.
Chiar dacă Moldova are potenţialul cel mai mare de dezvoltare şi va creşte procentual cel mai mult, în continuare cea mai mare activitate economică, locul unde se uită investitorii cel mai mult sunt polurile deja existente. Lucrul acesta îl vedem şi în businessul nostru, a mai afirmat el. "Dând la o parte Bucureştiul, cea mai mare activitate o avem în continuare în vest, pentru că acolo toţi indicatorii – creştere economică, PIB, sunt ridicaţi", potrivit lui.
Radu Oprea, ministrul economiei, antreprenoriatului şi turismului
► Astăzi, banii sunt puţini şi scumpi, de aceea şi statul îşi propune să fie mult mai atent, mult mai precis, şi să orienteze resursele către acele domenii cu potenţial. Dacă vorbim despre convergenţă, fondurile europene au avut un impact foarte mare şi reprezintă una dintre priorităţile noului guvern. Să aducem fondurile europene către mediul de afaceri cât mai mult.
► Anul acesta, deşi există scheme multianuale, ne propunem să avem şi un buget de 150 mil. euro care să meargă către sectoarele cheie ale economiei. Putem să mergem pe o schemă de notificare simplă către Comisia Europeană, astfel încât în T4/2023 să demarăm această schemă de ajutor de stat.
► Cu cât vom înţelege mai repede că a cumpăra produse româneşti înseamnă să sprijinim afacerile şi locurile de muncă din România, cu atât va fi mai bine pentru noi. Să cumpărăm româneşte înseamnă să avem un produs de la oricare companie care produce în România. Esenţa mesajului se reduce la „patriotismul economic“ şi la „cumpără româneşte“.
Christian von Albrichsfeld, country head, Continental
► Zona de microelectronică reprezintă un punct foarte important pentru noi. Vrem să mergem pe lanţul de aprovizionare într-o direcţie în care nu suntem acum. Împreună cu alte companii am lansat un proiect pe care l-am prezentat şi discutat la Bruxelles, şi de unde au venit în total, prin costuri directe şi indirecte, aproape 420 mil. euro. Proiectul va fi finanţat din PNRR. Banii vin, dar trebuie să vedem ce o sa facem mai departe, aceasta este provocarea de moment.
► Am demarat activitatea pe plan local în urmă cu 20 de ani, în Timişoara. Întrebarea a fost întotdeauna în ce regiune să dezvoltăm businessul, iar pentru noi există mai multe criterii. Suntem o companie care produce, care face cercetare şi dezvoltare, avem aproape 8.000 de angajaţi în cercetare şi dezvoltare. În total compania a crescut la peste 19.000 de angajaţi.
► Un criteriu esenţial pentru care am ales România a fost forţa de muncă, criteriu care rămâne valid şi astăzi. Anul trecut am crescut cu peste 1.500 de oameni.
Alina Timofti, partener, NNDKP
► După prima jumătate a anului, economia României nu mai arată ca o economie care până acum era privită ca pe un copil minune, chiar dacă nu avea sistemele macro foarte bine puse la punct, în acelaşi timp reuşea să atingă creşteri economice peste aşteptări. Anul acesta mă aştept să fie revizuită creşterea economică.
► Alături de ajutoarele de stat, un investitor care îşi propune să vină în România se interesează în primul rând de facilităţile fiscale. România nu mai este neapărat atractivă din această perspectivă. Sigur că noi mai avem ceva facilităţi fiscale în zona IT-ului, construcţiilor, agriculturii, dar sunt facilităţi asumate de către guvern pentru a fi reduse sau eliminate într-un anumit interval de timp. Suntem într-o zonă în care se mai poate lucra. PNRR-ul prevede eliminarea în trepte şi gradual a acestor facilităţi. În măsura în care le-am putea păstra pe o perioadă mai lungă ar fi un aspect pozitiv.
► Atât forţa de muncă cât şi infrastructura reprezintă repere extrem de importante, dar în funcţie de industrie pot avea ponderi diferite. Nu vom avea forţa de muncă fără educaţie. Trebuie să avem educaţie. În plus, trebuie să existe măsuri care să readucă forţa de muncă înapoi în ţară sau să o păstreze.
Robert Uzună, vice president corporate affairs, Ursus Breweries
► Dacă ne raportăm la condiţiile macroeconomice, aş spune că acum asistăm la reculul celor trei crize care s-au intersectat anul trecut: criza declanşată de războiul din Ucraina, accelerarea inflaţiei în corelaţie cu criza din zona lanţului de aprovizionare şi rămăşiţele crizei pandemice.
► În acest moment, mesajul pe care îl avem pentru actualul guvern este că există suficiente probleme generate de aceste crize, şi nu ne mai putem permite nicio greşeală, nicio sincopă care să vină din partea reglementatorilor. Aici mă refer la lipsa de predictibilitate fiscală şi legislativă, şocuri care să vină pe zona macroeconomică şi fiscală. În cazul unor investiţii majore care pot merge până la zeci de milioane de euro este trist să nu ai comisii de urbanism la nivelul primăriilor din oraşe mari, centre economice ale ţării.
► Investiţiile noastre în facilităţile mari de producţie sunt în cele din Cluj, Braşov, Buzău şi Timişoara, pe lângă operaţiunea centrală de la Bucureşti. Noi percepem problema personalului tehnic ca pe un tsunami care va lovi economia românescă şi, în special, pe noi.
Marius Ştefan, CEO, Autonom
► Primul pas pe care autorităţile locale ar trebui să-l facă pentru a atrage investiţii este să anunţe că sunt deschise pentru business. Primarii ar trebui să iasă în faţă cu acest mesaj. La noi, autorităţile aşteaptă ca investitorii să vină către ei. Ar fi bine să existe o proactivitate. Este adevărat că nu toate oraşele sunt potrivite pentru businessuri, dar fiecare regiune are ceva deosebit de oferit.
► Chiar dacă Moldova are un potenţial mare de dezvoltare, în continuare cea mai mare activitate economică, locul unde se uită investitorii cel mai mult, sunt polurile deja existente. Lucrul acesta îl vedem şi în businessul nostru. Dacă facem abstracţie de Bucureşti, cea mai mare activitate o avem în continuare în vest, pentru că acolo toţi indicatorii, creştere economică, PIB etc., sunt ridicaţi.
► În urmă cu opt ani a existat un boom foarte mare de dezvoltare în zona Dobrogei, acum sunt multe proiecte logistice spre partea de est a ţării.
Tiberiu Stoian, CEO, Exonia
► Până la finalul anului avem programate investiţii extrem de consistente care vor creşte capacitatea de producţie pe care o avem în Iaşi cu 300%. Am decis să rămânem acolo pentru că avem o infrastrură de producţie foarte bună, avem echipele formate, lucru care în domeniul nostru se realizează greu. Pregătirea personalului poate să depăşească şase luni.
► Fiecare camion de materie primă generează un cost suplimentar cuprins între 800 şi 1.000 de euro, pentru că nu există autostradă. În felul acesta plimbăm aproape 80 de camioane lunar, dus-întors. Le aducem cu materie primă şi plecăm către Bucureşti, dar şi către statele din vestul Europei. Ne-ar ajuta foarte mult dacă ar exista o autostradă Bucureşti-Iaşi.
► Suntem optimişti că în perioada următoare va fi lansat noul Program de Tranziţie Justă care permite investitorilor să dezvolte noi facilităţi de producţie în şase judeţe din România. Este şi motivul pentru care luăm în calcul să dezvoltăm o nouă fabrică în judeţul Hunedoara. În decizia de investiţie a contat foarte mult şi infrastructura rutieră a judeţului, care este foarte bine conectată la vestul Europei
Tudor Manea, CEO, eMAG
► Când ne-am construit infrastructura logistică, cel mai important a fost să fim aproape de consumator. De aceea am ales Bucureşti şi Budapesta, de exemplu, unde sunt nişte poli mari de consum. Următorul lucru a fost să avem acces la infrastructură. Am văzut loturi interesante de pământ, cu multe facilităţi, dar unde nu exista acces la infrastructură. În paralel, foarte important este accesul la resursa umană. Dacă te duci într-o zonă în care nu găseşti să angajezi oameni totul se blochează. Aici, chiar dacă vestul Bucureştiului este o zonă foarte aglomerată, găseşti oameni calificaţi, iar dacă mai departe investeşti în tehnologie care să-i ajute, îţi permiţi să le plăteşti salariile corecte şi să faci o retenţie bună.
► Capitala este un pol de consum atât în comerţul online cât şi offline, dar interesant este că dacă ne raportăm la capitalele Bulgariei şi Ungariei, unde activăm, există un aport mult mai mare în total consum sau economie în comparaţie cu Bucureşti.
► La noi, Bucureşti are un aport de 25% faţă de Budapesta sau Sofia care sunt în jur de 35% sau chiar peste. Aş spune că România este mai bine echilibrată economic în comparaţie cu Bulgaria şi Ungaria.
Mihai Bordeanu, managing director Dacia brand South Eastern Europe & country head Romania
► Exportăm peste 90%, urcăm maşini pe tren la Mioveni şi facem 35 de ore până la Curtici, mai stăm până la 7-10 ore să facem formalităţile de vamă. Cu cât vom intra mai repede în Schengen cu atât mai bine.
► Următoarea generaţie de Sandero va fi şi electrică, nu ştim unde va fi produsă, planul de producţie nu este definit. Vom avea hibrid pe Duster şi Bigster, din 2035 dacă legea spune să avem maşini electrice vom avea maşini electrice.
► Am confirmat producţia de Duster generaţia a III-a, producţie de serie care va începe la începutul anului viitor şi scoatem Bigster în 2025.
► În primele luni producţia a crescut la Dacia, estimăm 330.000 de maşini produse până la finalul anului, ceea ce ne duce aproape de anul record 2019.
► dată cu pandemia am început să avem un fenomen de „tort“ de crize, care vin şi se pun una peste alta, criza sanitară a trecut dar criza logistică continuă, la fel cea a a semiconductorilor continuă, criza de materii prime, vorbim de o nouă realitate în care operăm cu toţii
► Scopul Dacia este să aducă mobilitatea accesibilă, în ziua de astăzi piaţa vine spre noi, pentru prima oară Dacia în 18 ani de viaţă a ajuns pe locul 2 în Europa în vânzările de retail (persoane fizice), acesta este obiectivul Dacia. Anul trecut eram pe locul 3. Avem o poziţionare de marcă foarte clară, când vorbim de Dacia spunem cel mai bun raport calitate preţ.
Dan Bold, business development manager, REI Grup
► Prin acest fond pentru „o tranziţie justă“ România are 2,2 miliarde de euro, al treilea buget la nivel european. Bani sunt, acest fond de „tranziţie justă“ sprijină judeţele care sunt afectate economic, Mehedinţi, Hunedoara, Gorj, Mureş, Galaţi şi Prahova, care a avut anumite sincope. Avem interacţiuni cu actori privaţi, am văzut foarte mare interes din partea companiilor şi investiţii precum cea pe care Exonia o planifică care ar ajuta aceste zone.
► Disparităţile economice s-au accentuat după Revoluţie între judeţe, dacă nu ai infrastructură ca ţară nu ai ce să faci, infrastructura este coloana vertebrală a unei ţări. Şi facilităţile fiscale, planurile ar putea să atragă. O infrastructură solidă atrage ca un magnet investitorii, este acest efect de avalanşă apoi, se atrag unii pe alţii.
► Trebuie să avem un plan, o strategie, prin care România să fie poziţionată pe termen lung de 15-20 de ani, sunt ţări care şi-au creionat acest plan, unde mă văd eu ca ţară? Ca să dezvoltăm solid ar trebui să avem acest plan, ar trebui să fie ca un ghidaj al dezvoltării economice, sunt tot felul de alte scheme /stimuli ca să readuci forţa de muncă în ţară.
Ana Dumitrache, managing director, CTP
► Oraşele care sunt pe autostradă sunt favorizate şi trebuie să facă tot ce le stă în putinţă să beneficieze de asta. Pentru noi, pentru parcurile logistice, autostrada este o arteră fără de care nu poţi respira. Ne place la Iaşi dar nu suntem prezenţi la Iaşi, vom fi la Iaşi când vom avea infrastructură, este absolut contraproductiv să mergem astăzi la Iaşi.
► Pe A1, în Bolintin noi ne-am creat singuri infrastructura pentru a creşte acest parc logistic, unul din cele mai mari din Europa, am făcut pod peste autostradă, de la faza de design, implementare, construcţie. Când am 800.000 de mp închiriaţI acolo pot să fac asta, sper ca şi alţii să ne urmeze exemplu. Ajută infrastructura, ajută forţa de muncă, A1 şi intrarea pe A1 din Vestul Bucureştiului a fost o destinaţie pentru logistică.
► Vedem că T2 e mai bun ca T1, creştem la ratele pe care ni le-am propus, am scăzut pipeline-ul, dezvoltăm un pic mai puţin pentru că anul trecut au crescut preţurile materialelor de construcţii. Aceste producţii pe care le aducem din alte colţuri ale lumii se pot localiza în Bulgaria, Ungaria, care are sisteme de susţinere financiară pe care nu le putem bate, Polonia e fantastică la infrastructură, avem o concurenţă regională la care trebuie să fim atenţi.
► În industria de real estate este importantă locaţia, nu orice centru poate să devină un centru logistic. De ce spun asta? Pentru că sunt edili locali care vor să facă lucruri şi au făcut investiţii în locaţii care nu sunt potrivite. La târgurile noastre internaţionale de real estate am văzut primari care au venit cu proiecte de parcuri logistice în zone unde nu poţi face acest lucru.
Radu TimiŞ Jr, CEO Cris-Tim
► Suntem pe o creştere cu două cifre, este vorba de un mix de strategie care ne permite această creştere. Vom ajunge la 2700 de oameni şi 230 de milioane de euro anul acesta, vom mai angaja încă 200 de oameni.
► Aducem oameni de până la 100 km distanţă. Avem platformele de producţie în judeţul Prahova, care este conectat bine.
► De ce am investit într-un oraş mic, în Filipeştii de Pădure din judeţul Prahova? Pentru că în anul 2000 guvernarea de atunci crease un program de subvenţionare cu o serie de facilităţi fiscale pentru a atrage investitori în acele zone. Când am pornit prima fabrică în anul 2000 aveam garantată facilitatea de a fi scutiţi pe impozitul pe profit reinvestit pe 10 ani de zile, ceea ce ne-a atras în această zonă.
► Am intuit în acelaşi timp o dezvoltare accelerată a Capitalei şi am realizat că pe termen lung va trebui să mergem într-o zonă unde să găsim forţă de muncă.
► Trebuie să realizăm că astăzi educaţia e o problemă mai mare ca infrastructura. România a pierdut cel mai mult în ultimii 15 ani forţă de muncă cu putere de muncă fizică, întrebarea este cu cine vom lucra în zece ani în fabrici.
Simona Constantinescu, CEO, Ana Hotels
► Anul trecut a fost anul de revenire, s-a văzut în cifre şi in interesul crescut al clientului de-a relua segmentul de MICE, partea de B to B, partea de leisure nu a fost atât de afectată pentru că am avut turiştii locali.
► Din perspectiva actuală vedem o uşoară contracţie pe B to B, cerinţele clienţilor sunt ajustate pe partea de bugete, vor să facă evenimente dar reduc din alocările pentru conferinţă. Vedem în bugete o uşoară contracţie, nu e generată de faptul că resimt o scădere ci e doar precauţie, încep să pună bani deoparte.
► Ca preşedinte al Federaţiei Hoteliere îmi doresc ca turismul să nu rămână Cenăşureasa ministerului. Marea nevoie a industriei turismului este cea de promovare. Este un mare deficit de imagine pentru zona de branding de destinaţie şI de ţară.
► Ministerul a decis să impună taxă operatorilor privaţi care îşI desfăşoară activitatea în monumente istorice, de 1% din cifra de afaceri. Ne-am trezit cu această modificare. Nu ne-a întrebat nimeni câţi bani investim în monumentele istorice, deşI sunt proprietate privată. Asta este modalitatea prin care se încurajează turismul.
Adrian Huma sector head, ING Bank
► România are centre de dezvoltare, nu avem o omogenitate a industriei şi economiei la nivel naţional din diverse motive. Pentru viitor ar fi ideal să dezvoltăm infrastructura la nivel naţional astfel încât să permitem şi dezvoltarea altor regiuni care au resurse nefolosite la maximum. Dacă ne uităm la vestul ţării, unde e concentrată mare parte a investiţiilor, avem infrastructura, dar problema forţei de muncă este destul de mare.
► În schimb în alte zone ca zona Moldovei mai există forţă de muncă disponibilă dar infrastructura nu e cea mai bună. Folosirea fondurilor europene pentru dezvoltarea infrastructurii la nivel local ar fi o soluţie. Comunităţile trebuie să îşi dezvolte parcuri industriale, infrastructura locală şi să pună în valoare resursele pentru a se putea promova către investitori.
► Avem discuţii frecvente cu grupurile de investitori care se uită la regiune, România este pe lista scurtă a multor investitori, mai ales în ceea ce priveşte relocarea proiectelor cu lanţurilor de aprovizionare, trebuie să lupţi să fii câştigător, nu doar să fii pe lista scurtă.
► În ceea ce priveşte promovarea regiunilor, responsabilitatea este la nivel local.
► Polonia a folosit la maxim resursele de finanţare şi s-a dezvoltat din punct de vedere al infrastructurii. Ne uităm şi la exemplele din România, în Oradea sunt 6 parcuri industriale, reţeta e clară, trebuie dezvoltată infrastructura.
Iulian Sorescu, expert în ajutoare de stat, consultant financiar şi de business, Noerr
► Suntem în ultimul an din acest al doilea val, ultimul an în care rămânem cu banii care au mai rămas din buget, singurii bani sunt cei 150 de mil. euro de la Ministerul Economiei, sper să se deschidă fereastra cât de curând să fie cheltuiţi. Mai există nişte resturi de bani de la Ministerul Finanţelor pentru schema 3.3.2, creare de locuri de muncă.
► Imaginea globală este că suntem la finalul acestei perioade de bugetare de şapte ani de zile şi trebuie să ne gândim ce facem mai departe. Nu putem rămâne cu aceleaşi bugete din trecut pentru că nivelul investiţiilor a crescut semnificativ. Primul lucru care trebuie făcut pentru 2024 este să revizuim bugetele, nu putem rămâne cu 150 de mil. euro, trebuie negociate mai sus cu Comisia Europeană.
► Cum atragem investitorii în România? Nu există scheme de ajutor de stat pentru proiecte greenfield, orice discuţie cu un potenţial investitor este pentru a aplica anul viitor. Trebuie doar să facem planning, de multe ori investitorii vin discută şi dacă lucrurile nu sunt clare se duc în Cehia, Ungaria, iar dacă aceste ţări au scheme de ajutor investiţia este în favoarea lor.
► Sunt investiţii care ar fi fost certe dacă aveam o schemă de ajutor de stat pentru investiţii greenfielnd, autorităţile să înceapă schemele de ajutor de stat pentru anul viitor, trebuie discutat la comisie, negociat cu Comisia, să ne pregătim din timp ca în ianuarie să avem toţi paşii pregătiţi. Cel mai rău ar fi să pierdem anul viitor.
