Special

Grecia-România: PONDEREA VENITURILOR ÎN PIB

Autor: Iulian Anghel

25.05.2012, 11:43 806

GRECIA

Guvernul de la Atena nu a reuşit în niciunul din ultimii zece ani să ducă veniturile bugetare în PIB peste pragul de 35% cu toate că media europeană este în jur de 45%.

În patru din ultimii cinci ani raportul dintre veniturile bugetare şi PIB a coborât însă în cazul Greciei sub 30%.

Astfel, în 2007, primul an în care criza a început să îşi facă simţită prezenţa în economia mondială, Atena a reuşit să strângă venituri bugetare care au acoperit 29,3% din PIB pentru ca în anul următor suma să crească cu numai 0,1%.

În 2009 veniturile bugetare au coborât la 28,9% pentru ca în 2010 să revină peste pragul de 30%.

Incapacitatea autorităţilor de la Atena de a colecta taxe la bugetul de stat vine şi în contextul în care media ţărilor din zona euro se ridică la 36,4%.

Spre exemplu, acelaşi raport în Germania se ridica la sfârşitul anului 2010 la 38,7%, iar în Olanda era de peste 39%.

ROMÂNIA

România nu reuşeşte, asemenea Greciei, să treacă de mediocrul procent de 31-33% de colectare a veniturilor ca pondre în PIB- cu 12% mai puţin decât media europeană (44% din PIB). În condiţiile în care fiscalitatea nu este pe treapta cea mai de jos, este clar că sistemul de taxe şi impozite este aşezat pe o bază greşită.

Situaţia de anul trecut a fost relevantă: PIB-ul a crescut cu 2,5%, mult mai mult decât estimările, dar nu a tras cu sine şi veniturile statului, dimpotrivă, ele au scăzut ca pondere în PIB, ceea ce a făcut ca 2011 să fie unul dintre cei mai proşti ani în această privinţă. Ce spune Consiliul Fiscal despre această situaţie? Colectarea slabă este asociată cu o administrare ineficientă şi o birocraţie excesivă.

Aşa se face că România colectează pe TVA, de exemplu, ca procent din PIB, mult mai puţin decât alte ţări care au nivelul Taxei pe Valoarea Adăugată mai mic.

De exemplu, România a colectat 8,4% din PIB venituri din TVA în anul 2011, la fel ca Estonia, în condiţiile în care cota legală de TVA în România este mai mare decât cea a Estoniei (24% faţă de 20%).

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO