Preţurile la energie electrică şi gaze naturale sunt subiectele fierbinţi ale iernii, mai ales după experienţa de la începutul anului, când preţul energiei a înregistrat valori istorice, menţinându-se timp de o săptămână la 100 de euro (450 de lei) pe MWh, faţă de valorile normale de circa 30 de euro pe MWh.
Contextul în care intră românii în această iarnă nu este foarte bun, ţinând cont că preţurile deja au o tendinţă crescătoare pe pieţele de tranzacţionare a energiei, după cum spun reprezentanţii pieţei.
Spre deosebire de iarna trecută însă, producătorii păşesc în acest sezon după un an care le-a adus mulţi bani în conturi, astfel că stocurile ar trebui să fie mai mult decât suficiente.
Preţul mediu al energiei electrice a fost de 215,16 lei/MWh în primele nouă luni din acest an, în creştere cu 55% faţă de media de 138 de lei/MWh din perioada similară a anului trecut.
După vârfurile de preţ din primele două luni ale anului a urmat o perioadă de linişte, însă în vară preţurile au mai făcut o buclă şi au sărit considerabil de 200 lei pe MWh. Pentru anul viitor, cotaţiile încep de la 200 de lei.
Şi preţurile la gaze se află pe un trend ascendent, mai ales pentru că infrastructura de transport este veche.
România s-a angajat în faţa instituţiilor internaţionale să elimine preţurile reglementate la gaze pentru consumatorii casnici şi industriali şi să le alinieze la preţurile din celelalte ţări ale Uniunii Europene, astfel că la 1 aprilie a avut loc liberalizarea pieţei de gaze naturale. Odată cu această mutare, preţurile ofertate de producători şi traderi au crescut cu aproape 27%, de la 60 lei/MWh la 72-80 lei/MWh. În luna mai, Comisia pentru industrii şi servicii a Camerei Deputaţilor spunea că există riscul ca la începutul acestei ierni preţurile să se majoreze cu mult peste 80 lei/MWh.
Şi carburanţii s-au scumpit în ultimele luni, preţurile crescând cu circa 8-10% din aprilie până în noiembrie. Cel mai accelerat avans a fost cauzat de reintroducerea euroaccizei începând cu 15 septembrie.
Între timp, pe piaţa energiei regenerabile, mulţi producători sunt descurajaţi de rezultatele avute până acum, iar unii dintre ei spun că nu mai au curaj să investească în proiecte regenerabile în România şi se îndreaptă către alte ţări.
Cele mai mari cinci companii cu pierderi din energia eoliană au cumulat anul trecut pierderi totale de aproape 900 de milioane de lei, iar mai multe parcuri fotovoltaice au ajuns în incapacitate de plată, unele dintre ele fiind deja în insolvenţă.
