Opinii

10 nebuloase privind administraţia şi economia românească

10 nebuloase privind administraţia şi economia...

Autor: Sorin Pâslaru

01.05.2013, 19:48 2052

Statul român cheltuie în acest an 47 miliarde de euro, dublu faţă de 2005, dar oamenii sunt nemulţumiţi de şcoli, spitale şi drumuri. De ce nu se vede în creşterea calităţii serviciilor de educaţie, de îngrijire medicală şi de transport dublarea banilor cheltuiţi? Pentru că banii se risipesc. Administraţia este ineficientă. Economia merge mediocru de patru ani. Ziarul Financiar a formulat 10 întrebări la care fie nu există astăzi un răspuns, fie sunt informaţii contradictorii, fie datele nu sunt publicate în mod curent de Institutul de Statistică, vitale pentru administraţie şi economie.

1. Care este numărul angajaţilor din economia românească?

Institutul de Statistică (INS) spune că în februarie 2013 erau 4,3 milioane de angajaţi. Într-un drept la replică trimis la un articol din ZF care sublinia diferenţa dintre datele INS şi ceea ce a afirmat premierul Ponta la începutul săptămânii, că sunt în prezent 5,1 milioane de angajaţi în economie, guvernul afirmă, citând date ale „Inspecţiei Tehnice a Muncii“ (sic - instituţia nu există, de fapt este vorba de Inspecţia Muncii/Inspectoratul Teritorial de Muncă) că INS numără doar salariaţii cu contracte de muncă în firme cu peste 4 salariaţi şi care lucrează 22 de zile pe lună. Restul de până la 5.053.392 câţi susţine guvernul că sunt în total sunt „salariaţi cu normă redusă, orar atipic, sezonieri etc.“. Poate fi o explicaţie. Dar de ce nu este publicat de INS şi acest număr al salariaţilor „activi“ număraţi de Inspecţia Muncii prin evidenţa contractelor? Şi când întreabă FMI sau Comisia Europeană câţi salariaţi sunt în România ce răspunde premierul - 4,3 milioane sau 5,1 milioane? În SUA scade şi creşte bursa de fiecare dată când este dat publicităţii numărul de angajaţi din economie, un indicator vital.

2. Care este numărul bugetarilor?

Deşi se tot clamează restructurarea numărului de bugetari, datele sunt ascunse de ochii publicului. Nu există o raportare lunară nicăieri a acestui număr total de salariaţi plătiţi de la buget (de stat, local, instituţii autofinanţate, companii de stat), ci doar frânturi de informaţii când se „îndură“ să le livreze Ministerul Finanţelor. Preşedintele Traian Băsescu a spus recent la o emisiune la TVR că urmăreşte în fiecare lună numărul de bugetari, pe fiecare sector al activităţii publice - sănătate, învăţământ, administraţie centrală. Această raportare nu este însă făcută publică de INS. 

3. Câţi oficiali din statul român (autorităţi publice, autorităţi locale, instituţii autofinanţate) au alocată maşină şi şofer de la stat?

Pentru a putea stabili cât se poate economisi dacă toţi demnitarii în afară de miniştri ar renunţa la maşina de serviciu şi şofer şi eventual să fie înfiinţat un dispecerat unic auto care să deservească demnitarii când au nevoie de maşină pentru deplasări, guvernul ar trebui să  ştie câţi au acest drept. Nu se poate stabili. Guvernul nu a răspuns niciodată la această întrebare şi nici nu are de fapt mijloacele de a răspunde pentru că nu există linii în buget la fiecare instituţie cu acest post al cheltuielilor.

4. Câte instituţii sunt în subordinea ministerelor?

Ziarul Financiar arată astăzi într-un articol de pe pagina alăturată ce stufoasă şi cât de neproductivă este schema ministerelor. Nu poţi spune că poţi administra eficient sute de companii/agenţii/instituţii din subordine, fiecare cu propriul său buget de venituri şi cheltuieli, fără un mandat clar de obiective de performanţă. Ministrul este de fapt prizonierul unui păienjeniş de agenţii/instituţii/companii din subordonare/coordonare/autoritate cu directori care sunt de multe ori mai „tari“ decât miniştrii, cu secretarele/şoferii/departamentele lor de comunicare/legale/de achiziţii. Ineficienţă maximă.  Ministrul mai este ministru doar cu numele. Probabil că cel puţin jumătate din aceste instituţii ar trebui desfiinţate şi funcţiile lor transferate înapoi la ministere, dacă este necesar, pentru că de multe ori se dublează.

5. Care este topul 100 al celor mai mari exportatori români cu valori pentru fiecare companie?

Primele 100 de companii din România ca nivel al exporturilor deţin jumătate din exporturile estimate pentru anul acesta la 48 de miliarde de euro, dar Ministerul Economiei, unde există un departament de comerţ exterior, nu poate furniza valoarea exporturilor fiecărei companii. Cum poţi avea o politică de susţinere a exporturilor şi exportatorilor dacă nu ştii cine, unde, cât şi ce exportă?

6. Câte IMM-uri s-au înfiinţat în România în 2012 şi câte s-au desfiinţat?

Ministerul Economiei şi Ministerul pentru mediul de afaceri nu ştiu cum să răspundă la această întrebare şi au trimis Ziarul Financiar la Statistică după răspuns. Cum poţi avea o politică de încurajare a IMM-urilor dacă nu ştii câte sunt, câte s-au înfiinţat anul trecut şi câte au dispărut? Mai mult, Ministerul Mediului de Afaceri ar trebui să ştie câte din IMM-urile înfiinţate în urmă cu cinci sau zece ani mai funcţionează, în ce domenii activează pentru a şti ce se poate face pentru impulsionarea înfiinţării de întreprinderi.

7. Care este top 100 al primăriilor din România după nivelul cheltuielilor şi al eficienţei angajaţilor?

Autorităţile publice locale din România nu sunt obligate să publice pe site-ul mfinante.ro date esenţiale despre bugetele lor, aşa cum o fac cele peste 400.000 de companii din România. Alocarea unui

CUI - cod unic de înregistrare - pentru fiecare instituţie publică, locală şi centrală şi publicarea a zece parametri (printre care venituri, cheltuieli, investiţii, numărul de salariaţi, datorii) ar aduce posibilitatea comparării eficienţei acestora şi asumării unor obiective de eficientizare a activităţii lor.

8. Care sunt primele 100 de investiţii publice din România (buget de stat, bugete locale) în funcţie de alocarea bugetară pentru 2013?

„Lista celor 40.000 de investiţii publice“ a ajuns un fel de mit urban al comentatorilor şi politicienilor care discută despre eficienţa investiţiilor publice, dar Ministerul Finanţelor nu vrea sau nu poate să publice lista primelor 100 de investiţii publice în funcţie de alocarea de la buget în 2013, pentru a vedea unde merg efectiv banii alocaţi pentru investiţii de la bugetul public.

9. Care este topul celor mai bine plătiţi 100.000 de angajaţi ai statului român, cu nume, prenume şi funcţie (autorităţi publice şi locale, instituţii autofinanţate, companii şi bănci de stat)?

De vreme ce aproape toţi angajaţii statului sunt obligaţi să depună declaraţii de avere şi venituri, această listă ar trebui să se facă foarte simplu. Aşa s-ar scoate le iveală diferenţele dintre salarii între ministere, câţi bugetari câştigă mai mult decât preşedintele şi unde merg cu adevărat cele 10 miliarde de euro cheltuieli pe an cu salariile bugetarilor, dublu faţă de 2005. Şi se va putea explica de ce nu sunt bani pentru două activităţi vitale - pentru profesori şi pentru medici.

10. Care este populaţia României?

Mai sunt două luni şi se face un an de când s-a pus pe masă o problemă totală pentru România - câţi cetăţeni mai are, dar nu există un răspuns clar la această întrebare. Statistica afirmă că va livra aceste date în iulie 2013, la doi ani de când a fost încheiat ultimul referendum.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO