ZF 24

Adrian Vasilescu, BNR: Dobânzile şi inflaţia

Adrian Vasilescu, BNR: Dobânzile şi inflaţia

Autor: Adrian Vasilescu

12.11.2013, 20:46 1666

Băncile se uită la rata anuală a inflaţiei. Şi dacă au văzut că a scăzut la 1,88 la sută, în septembrie şi octombrie, s-au repezit să coboare cât au putut de mult dobânzile la depozite. Socoteală greşită, pentru că dobânda e calculată pentru 12 luni viitoare, în timp ce inflaţia la care se raportează arată cum s-au mişcat preţurile timp de 12 luni trecute. Cum însă băncile au redus şi dobânzile active, cele pentru credite, merită să notăm că în această privinţă se grăbesc prea încet.

Dar mecanismul de transmisie monetară funcţionează şi deciziile BNR de a reduce până la 4 la sută dobânda-cheie au pus în mişcare, în jos, costul creditelor. Faptul că BNR a redus dobânda de politică monetară e mai ales un semn de încredere că dezinflaţia va fi consolidată în anul 2014. Iar dacă zgomotul inflaţionist va continua, fără îndoială că importatorii vor vedea o oportunitate pentru ei şi se vor repezi să contracteze mărfuri mai ieftine din Uniunea Europeană. Cine visează că îşi mai poate acoperi erorile de management cu explozii de preţuri, în condiţiile în care în zona euro inflaţia (anuală!) se menţine în jur de 2 la sută, înseamnă că n-a înţeles nimic din lecţiile amare din acest timp de criză.

Banca Naţională n-a mizat însă niciodată, în bătălia cu inflaţia, doar pe cartea dobânzii de politică monetară. A optat, de fiecare dată, pentru o conduită prudentă, contrabalansând reducerea dobânzii-cheie cu alte câteva cărţi, între care gestionarea adecvată a lichidităţii din sistemul bancar. Pe această din urmă carte joacă şi acum. Şi vedem limpede cum viaţa bate manualele. După ce, în condiţiile unei crize prelungite, Banca Naţională a tăiat treptat din dobânda de politică monetară, coborând-o până la 4 la sută pe an, leul n-a dat semne de depreciere. Dimpotrivă, au dominat tendinţele de apreciere. Probabil că - după ce lumea va ieşi din criză - noile tratate nu vor mai face regulă din faptul că scăderea dobânzilor duce la deprecierea monedelor pe pieţele valutare.

Dar nu în toate cercurile de afaceri reducerea dobânzii-cheie e privită cu ochi buni. Şi nici în toate cercurile analiştilor. Sunt şi voci care critică reducerea operată de BNR. Dacă însă Banca Naţională nu ar fi coborât dobânda de politică monetară, băncile comerciale ar fi continuat să arunce către economia reală priviri dure, oferind şi de aici înainte companiilor din economie şi populaţiei credite scumpe. Alte cercuri sunt nemulţumite că dobânda-cheie nu a fost şi mai mult redusă, până la 1-2 procente. Sunt şi voci care susţin, în dezbateri publice, că Banca Naţională ar fi luat prea târziu startul în cursa reducerii dobânzilor. Dacă s-ar fi mers pe această cale, s-ar fi deschis drum pentru corecţii excesive. Probabil că, şi în 2014, statul va continua să corecteze preţurile pe care le administrează. Dar nu înseamnă că trebuie să le corecteze... de dragul corecţiilor. Şi nici pentru a acoperi munca rău organizată.

Banca Naţională, prin decizia de a reduce inflaţia la 4 la sută, a transmis un mesaj băncilor comerciale. Acela că vremea creşterii dobânzilor a trecut şi că, în sfârşit, calea este numai una: trecerea treptată la costuri rezonabile în cazul creditelor. De ce rezonabile şi nu mici? Voi reaminti că o celebră dilemă (cu numele de cod „Tosovsk“) este încă actuală. Întrebare cardinală: dobânzile încotro? Dacă ele scad prea repede, inflaţia nu întârzie să-şi arate colţii. Dacă sunt lăsate prea sus, descurajează creditarea. Dintr-o astfel de capcană e greu de ieşit. BNR a luat însă taurul de coarne şi, începând din 2009 şi până în prezent, prin reduceri succesive, a adus dobânda de politică monetară la 4 la sută. O măsură ce vine, în primul rând, în sprijinul economiei reale. Dacă ar fi adus şi mai jos dobânda-cheie, ar fi venit, de fapt, în sprijinul inflaţiei.

Important este faptul că sunt bani în bănci. Mă refer la lei. Nivelul lichidităţii se menţine la un nivel adecvat. Banca Naţională nu s-a repezit aşadar să-şi pună în funcţiune pompele de absorbţie şi să tragă banii nefolosiţi. Aşteptând ca băncile să reia creditarea.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 13.11.2013

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO