În această toamnă se închide un cerc. Lăsăm în urmă cinci ani de criză. Deşi au fost cinci ani grei, chiar foarte grei, numai primii doi ani (2009 şi 2010) au înregistrat contracţii economice. Am avut deci doi ani de recesiune. Atât. Următorii trei ani (2011,2012 şi 2013) au marcat o etapă de creştere economică notată cu semnul plus.
De ce, atunci, socotim că România nu a ieşit încă din criză? Motivele sunt mai multe. Plecăm însă de la faptul că recesiunea a fost doar un simptom al crizei, trecător, în timp ce boala s-a întins şi se întinde încă cu mult dincolo de realitatea PIB-ului. Şi nu mă refer la acele componente ale mediului economic menite să netezească drumul către performanţe înalte. Pentru că abia după ieşirea din criză vom putea dezvolta în România o economie sănătoasă şi puternică, întemeiată pe un sistem de pieţe libere – de mărfuri, de servicii, de bani. De fapt, o economie de piaţă dominată de oameni, de instituţii şi de întreprinderi care să înveţe să facă bani, să obţină venituri mari. E drept, un astfel de comportament reprezintă o cerinţă vitală în acest timp în care, în ţara noastră, sunt încă multe companii care pierd bani – ceea ce înseamnă că alte companii, rentabile, împreună cu populaţia, le achită în final nota de plată. Şi totuşi, acum nu e momentul ca aceste cerinţe să fie incluse între criteriile luate în calcul atunci când judecăm durata crizei. Vom lua însă în calcul şomajul încă mare, încetineala cu care apar noi locuri de muncă sau întârzierea restructurărilor. Căci aceşti din urmă indicatori afectează direct calitatea PIB-ului şi, totodată, sunt direct legaţi de asigurarea bunăstării populaţiei.
Bunăoară, fără restructurări duse până la capăt – în economia reală întâi şi întâi, unde se află cheia problemei – creşterea PIB-ului s-ar putea oricând poticni. Economia va continua să consume în neştire materii prime şi resurse energetice, totodată, va spori şi mai mult cererea de importuri, fără să poată fi asigurat, în compensaţie, un spor de exporturi. Mai mult, va creşte indiferenţa faţă de competitivitate: o boală nepermis de mult lungită. Plus „încăpăţânarea“ multor companii industriale de-a continua să pună accent numai pe cantitate.
PIB-ul e un fabricat de o extremă complexitate. Aici se adună toată valoarea adăugată; tot ce se produce, pâine, lapte, carne, avioane, vapoare, maşini-unelte, case, îmbrăcăminte, încălţăminte, servicii bancare, vânzări prin magazine, călătorii cu trenul, consultaţii medicale, absolut tot. Iar an de an valoarea adăugată este dependentă de strădania şi ştiinţa din fiecare ţară de a combina bine toate resursele: capitalul natural, capitalul industrial, comercial şi financiar, capitalul uman. Ceea ce ne ajută să înţelegem mai bine o comparaţie şocantă: PIB-ul României şi PIB-ul unei ţări dezvoltate din Uniunea Europeană, mult mai mică decât România. Noi: 20 de milioane de suflete, o piaţă mare şi un PIB mic, în jur de o sută treizeci de miliarde de euro. Ei – finlandezi, danezi, elveţieni: numai câteva milioane de suflete, pieţe mici şi PIB-uri mari, de 200-300 de miliarde de euro. Nu poţi să nu te întrebi, intrigat, cum Dumnezeu reuşesc ei să aibă, la o populaţie de patru-cinci ori mai mică decât a României, un PIB atât de mare. Dovadă că societăţile dezvoltate sunt extrem de atente la concentraţia PIB-ului. Având pieţe funcţionale, au învăţat să combine cantitatea cu calitatea şi să obţină mărci de maşini-unelte, de televizoare, de frigidere, de computere, de avioane, în general de produse cu valoare adăugată mare.
E un fapt cert că economia noastră suferă de boli neglijate multă vreme, unele grave. Sunt boli cu o istorie dramatică. Unele nu au fost recunoscute ani îndelungaţi, deşi erau evidente. Altele, deşi au fost recunoscute, fie că au fost tratate cu indiferenţă, fie că nu au fost duse tratamentele până la capăt. Din aceste motive, vedem astăzi cum criza se prelungeşte într-o a treia fază, de tranziţie, ce se interpune între ciclul economic pornit în 2000 şi încă nefinalizat şi ciclul economic ce se lasă încă aşteptat.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 23.10.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
