ZF 24

BCE dă undă verde integrării autorităţii de supraveghere financiară în banca centrală a Ungariei. Guvernul îşi întăreşte astfel controlul asupra sistemului bancar

BCE dă undă verde integrării autorităţii de...

Autor: Bogdan Cojocaru

06.08.2013, 19:46 269

Guvernul ungar a mai făcut un pas în ofensiva pentru întărirea controlului în sectoarele stra­tegice după ce Banca Cen­trală Europeană a dat undă verde integrării autorităţii de supraveghere financiară în Banca Naţională a Ungariei. Activitatea băncilor şi a altor instituţii finananciare va fi controlată astfel direct de instituţia condusă de guvernatorul Gyorgy Matolcsy, fost ministru al economiei şi arhitectul planurilor de relansare ale premierului Viktor Orban.

Dacă guvernul justifică integrarea spunând că aceasta este „o condiţie de bază pentru urmărirea şi controlarea pericolelor sistemice care pun în pericol stabilitatea sistemului financiar ca întreg“, BCE subli­niază că în statele membre ale Sistemului European al Băncilor Centrale cu o piaţă financiară relativ mică, precum Ungaria, sunt argumente puternice pentru con­cen­trarea responsabilităţilor de supraveghere şi macroprudenţiale într-o singură autoritate.

România are abia din aprilie anul acesta o autoritate unică de supraveghere finan­ciară, după desfiinţarea autorităţilor secto­riale. ASF este separată de Banca Naţională a României.

„BCE salută integrarea autorităţii ungare de supraveghere financiară (PSzAF) în banca centrală (MNB), în condiţiile în care acest cadru instituţional va îmbunătăţi capacitatea MNB de a proteja stabilitatea financiară şi preveni sau tempera riscurile sistemice“, se arată în analiza BCE privind planul ungar.

Acceptul BCE era esenţial pentru planurile guvernului

Pentru ca fuziunea să se poată face, guvernul a aprobat în acest sens modificarea Constituţiei, amendamentele fiind înaintate parlamentului în iunie, însă preşedintele comisiei economice a Parlamentului, Antal Rogan, nu a permis votul final înainte ca BCE să-şi anunţe părerea. Pe lângă responsabilităţi de supraveghere a pieţei banilor, capitalului şi asigurărilor, integrarea conferă băncii centrale drepturi în privinţa protecţiei consumatorului, potrivit Budapest Business Journal.

BCE avertizează totuşi că termenul de 1 octombrie stabilit de guvern pentru fuziune s-ar putea dovedi prea scurt pentru imple­mentarea planurilor. Instituţia de la Frankfurt a avertizat, de asemenea, că legea care reglementează integrarea stabileşte un nou obiectiv pentru banca centrală, acela de a asigura contribuţia sustenabilă a băncii la creşterea economică prin politici macropru­denţiale. „Acest obiectiv nu trebuie să preju­dicieze principalul obiectiv al asigurării stabilităţii preţurilor. Proiectul de lege ar trebui modificat pentru a reflecta aceasta“, notează analiza BCE.

Sub conducerea noului guvernator Matolcsy, din martie, banca centrală s-a concentrat mai mult pe stimularea creşterii economice, scrie The Wall Street Journal. Statutul Băncii Naţionale a Ungariei stabileşte că prioritatea băncii este atingerea şi susţinerea stabilităţii preţurilor şi prevede că instituţia poate sprijini politicile eco­nomice ale guvernului dacă activitatea nu compromite mandatul primar al băncii.

Nemulţumiri

BCE este critică la adresa faptului că proiectul de lege prevede că guvernatorul băncii centrale trebuie să informeze guvernul înainte să adopte orice decret care ar restricţiona anumite activităţi ale pieţei financiare.

„Proiectul nu aduce niciun motiv pentru care guvernatorul băncii centrale ar trebui să informeze guvernul în avans şi aceasta provoacă îngrijorări privind posibila influenţă pe care guvernul o poate avea asupra adoptării decretelor. Aceasta ar reprezenta încălcarea independenţei băncii centrale“, notează BCE.

Pentru a se asigura independenţa financiară a băncii centrale şi pentru a se respecta reglementările care interzic ca băncile centrale să tipărească bani pentru a finanţa cheltuielile bugetare, banca centrală trebuie izolată de toate obligaţiile financiare care rezultă din activităţile anterioare ale autorităţii de supraveghere. Ungaria trebuie să modifice legea pentru a reflecta acest lucru, explică BCE.

Un alt punct criticat de instituţia de la Frankfurt este faptul că Ungaria nu a pus BCE şi Sistemul European al Băncilor Centrale pe lista organizaţiilor cu care banca centrală ungară va colabora ca suprave­ghetor financiar.

BCE cere, de asemenea, ca banca centrală să-i furnizeze periodic date sta­tistice, chiar dacă Ungaria nu este membru al zonei euro. Orban crede că Ungaria nu va adopta euro în următorii zece ani.

Până acum, supravegherea financiară a fost finanţată în totalitate de jucătorii de pe piaţă, iar acest sistem de finanţare va fi men­ţi­nut după integrare, potrivit portfolio.hu. Prin urmare, băncile şi celelalte instituţii financiare îşi vor depune acum contribuţiile la banca centrală.

Proiectul integrării prevede că toţi angajaţii autorităţii de supraveghere vor deveni de la 1 octombrie salariaţii băncii centrale, dar BCE consideră că aceasta re­prezintă o încălcare a dreptului băncii cen­trale de a decide autonom în problemele privind personalul.

BCE consideră că în statele membre ale Sistemului European al Băncilor Centrale cu o piaţă financiară relativ mică, precum Ungaria, sunt argumente puternice pentru concentrarea responsabilităţilor de supraveghere şi macro-prudenţiale într-o singură autoritate. România are abia din aprilie anul acesta o autoritate unică de supraveghere financiară, după desfiinţarea autorităţilor sectoriale. ASF este separată de Banca Naţională a României.

Guvernatorul băncii centrale ungare: Menţinerea autorităţilor de supraveghere independente de băncile centrale s-a dovedit o politică „nepotrivită“

Noul guvernator al băncii centrale ungare György Matolcsy (foto) consideră că întărirea drepturilor de supraveghere ale băncilor centrale a devenit un trend global, evident mai ales în Uniunea Europeană după 2008. Menţinerea autorităţilor de reglementare şi supraveghere independente de băncile centrale s-a dovedit o politică „nepotrivită“, apreciază el. În Marea Britanie, din cauza opiniei generale că autorităţile nu au reuşit să supravegheze suficient de bine băncile în timpul crizei financiare din 2007-2008, guvernul a decis să restructureze sistemul de reglementare şi să desfiinţeze Autoritatea de Supraveghere Financiară. Aceasta a dispărut în aprilie 2013, iar atribuţiile i-au fost preluate de Banca Angliei şi două agenţii.

Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 07.08.2013

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels


AFACERI DE LA ZERO