Banca Natională a publicat Raportul asupra stabilităţii financiare, ediţia decembrie 2023, care evaluează principalele riscuri cu care se confruntă economia locală, mentionând o intensificare a riscului generat de incertitudinile la nivel global şi tensionarea echilibrelor macroeconomice, inclusiv ca efect al evoluţiilor geopolitice regionale şi internaţionale.
Astfel, riscul generat de evoluţiile externe, ca urmare a incertitudinilor la nivel global în contextul crizei energetice, al războiului din Ucraina şi al conflictului din Orientul Mijlociu, este evaluat la nivel sever şi aşteptat să capete o relevanţă sporită în perioada următoare.
De asemenea, tensionarea echilibrelor macroeconomice, inclusiv ca efect al evoluţiilor geopolitice regionale şi internaţionale, precum şi din perspectiva conduitei viitoare a politicii fiscale şi de venituri, este un risc evaluat la un nivel sever, dar relativ constant.
Un risc evaluat la un nivel ridicat rămâne cel legat de întârzierea reformelor structurale angajate de autorităţi şi, implicit, a absorbţiei fondurilor europene, în special prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), în timp ce riscul de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental, este cuantificat la nivel moderat, dar în creştere.
Raportul arată că sectorul bancar autohton traversează o perioadă favorabilă din perspectiva principalilor indicatori financiari şi prudenţiali. Solvabilitatea (22,3%) este adecvată şi superioară mediei europene, indicatorii de lichiditate au cunoscut o îmbunătăţire faţă de anul 2022, iar principalii indicatori de calitate a activelor (rata creditelor neperformante şi gradul de acoperire cu provizioane) plasează sectorul bancar în categoria de risc scăzut conform Autorităţii Bancare Europene.
În plan macroprudenţial, în urma recomandării Comitetului Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială, cerinţa privind amortizorul anticiclic de capital a fost majorată de la 0,5% la 1%, consolidând capacitatea sectorului bancar de a face faţă unor evoluţii nefavorabile. Profitabilitatea bancară se menţine ridicată în comparaţie europeană, dar în context autohton, atât rentabilitatea activelor bancare, cât şi cea a capitalurilor s-au situat în ultimul deceniu sub valorile similare înregistrate în economia reală. De exemplu, în perioada 2013-2022, media rentabilităţii activelor a fost de 0,9% în cazul sectorului bancar, respectiv de 6,4% în cazul sectorului companiilor nefinanciare.
Băncile cu acţionariat majoritar autohton au continuat să-şi întărească prima poziţie în cadrul sectorului bancar românesc, ajungând să deţină o treime din activele bancare.
În ultimii ani, creditarea economiei reale a fost îndreptată prioritar către firmele cu capital autohton (o pondere de circa 70 % din totalul creditelor acordate companiilor), majorând rolul sectorului bancar în susţinerea economiei, în general, respectiv a capitalului autohton, în particular.
Prin fuziunile şi achiziţiile anunţate în anul 2023 este de aşteptat ca procesul de consolidare a sectorului bancar românesc să continue.
Creditarea către companii a continuat să se majoreze, dar la un ritm mai redus (Ă8,2% dinamica anuală în septembrie 2023). Această evoluţie a intervenit pe fondul decelerării ritmului de creştere a creditării în valută, în contextul reducerii diferenţialului de rată a dobânzii dintre creditele denominate în lei şi cele în euro. Pe segmentul populaţiei, stocul de credite a rămas relativ neschimbat, dar se remarcă dinamica pozitivă a creditelor noi de consum acordate populaţiei de către instituţiile financiare nebancare (Ă27% în septembrie 2023, suma fluxurilor din ultimele 12 luni). Impactul anual al implementării unei taxe de 2% din cifra de afaceri bancară echivalează cu 1,5% din fondurile proprii totale ale instituţiilor de credit persoane juridice române, ceea ce ar putea afecta gradul de intermediere financiară.
Capacitatea de rambursare a creditelor bancare s-a menţinut în mare măsură neschimbată, rata creditelor neperformante fiind 2,61% (septembrie 2023). Pe de altă parte, având în vedere provocările evidenţiate în harta riscurilor la adresa stabilităţii financiare, perioada următoare va presupune o monitorizare atentă a evoluţiilor privind calitatea activelor bancare, în linie cu acţiunile similare implementate la nivel european.
În opinia BNR, economia românească se confruntă cu o serie de vulnerabilităţi structurale, care, în lipsa unor măsuri adecvate, pot contribui la amplificarea riscurilor sistemice la adresa stabilităţii financiare, afectând totodată capacitatea de a orienta fluxurile de investiţii către domeniile economice critice: (i) disciplina scăzută la plată în economie şi vulnerabilităţile din bilanţul firmelor, (ii) nivelul redus al intermedierii financiare, (iii) problema demografică şi (iv) schimbările climatice.
Sectorul companiilor nefinanciare continuă să prezinte deficienţe semnificative de capitalizare, un procent important de firme (29,5% în anul 2022) având capitaluri proprii negative, iar aproape o treime înregistrează un nivel al capitalului sub limita reglementată.
Având în vedere legătura strânsă dintre aceste vulnerabilităţi şi nivelul educaţiei financiare, BNR a demarat proiectul Antreprenoriat de TOP, având ca scop dezvoltarea cunoştinţelor de acest tip, îmbunătăţirea comportamentului financiar, utilizarea mai amplă a produselor şi serviciilor financiare şi ameliorarea gradului de digitalizare a activităţilor financiare şi de afaceri.
Tema specială a Raportului discută despre companiile ”zombi” şi eficienţa procedurii insolvenţei. Această denumire este asociată companiilor cu o performanţă economică scăzută şi contribuţie modestă la activitatea economică, dar care determină dereglări importante în ceea ce priveşte alocarea resurselor în economie, colectarea de venituri la bugetul de stat, guvernanţa corporativă şi disciplina la plată. Prezenţa unui număr relativ ridicat de firme ”zombi” menţine la un nivel scăzut rezilienţa la şocuri a întregului sector al companiilor nefinanciare şi limitează dezvoltarea acestuia. Mecanismele existente de soluţionare a problemelor legate de ieşirea de pe piaţă a companiilor ”zombi” nu au eficacitatea necesară diminuării substanţiale a acestei vulnerabilităţi. În acest sens ar putea fi avute în vedere revizuirea cadrului legislativ privind societăţile comerciale, în vederea îmbunătăţirii gradului de capitalizare, precum şi îmbunătăţirea mecanismelor de restructurare şi de ieşire din piaţă a firmelor neviabile.
