În octombrie 2009, o majoritate parlamentară mai mult decât solidă – compusă din PNL, PSD, UDMR şi PC care tocmai trimisese la plimbare, în urma adoptării unei moţiuni de cenzură, echipa primului guvern Emil Boc - l-a propus premier, iar Klaus Iohannis, primarul Sibiului, a acceptat.
Dar fostul său apropiat, preşedintele Traian Băsescu care în trecut avusese doar cuvinte de laudă pentru primarul Sibiului, nu i-a acceptat candidatura şi a propus Parlamentului pe altcineva, într-o primă fază pe Lucian Croitoru, după ce Mugur Isărescu refuzase ”oferta”. Am avut, de altminteri, de a face din partea preşedintelui cu o tragere de timp până la prezidenţiale din decembrie, când Băsescu a câştigat un al doilea mandat, iar aventura ”Iohannis premier” s-a încheiat, cel puţin în acea etapă.
Astăzi, după şedinţa PNL, Iohannis, venit ”de urgentă” de la Sibiu, a anunţat că va candida la şefia PNL la congresul ce va avea loc peste o lună, din cauza faptului că luni întreaga conducere, în frunte cu Crin Antonescu – şeful formaţiunii şi candidatul ei la preşedinţie - a demisionat ca urmare a rezultatului considerat modest obţinut în alegerile europene (15% din voturi).
”Am anunţat că voi candida la preşedinţia PNL. Am cerut o derogare de vechime pentru a fi în această poziţie (Iohannis este de puţina vreme în PNL, din februarie 2013, când şi atunci a primit o derogare pentru a ajunge în conducerea partidului, la trei zile după înscriere – n.n.). Cred că reacţia colegilor din partid a fost una foarte bună. În concluzie, ne pregătim pentru Congres", a spus Iohannis, citat de Mediafax.
Este aşteptată poziţia lui Crin Antonescu, dar de vreme ce el este cel care l-a propus premier în 2009, l-a adus mai apoi în partid pe funcţia de prim-vicepreşedinte (al doilea om în PNL) şi tot el l-a împins spre guvernare riscând totul, înclusiv ruperea USL, este de aşteptat ca el, Crin Antonescu, să-l sprijine fără rezerve, neopunându-i propria-i candidatură şi, de ce nu, oferindu-i chiar ocazia de a fi noul candidat prezidential.
”Candidatura la preşedinţie o vom lămuri la Congres”, a fost reacţia prudentă şi politicoasă a lui Iohannis. Dar aceasta pare să fie acum ţinta liberalilor care negociază cu PDL, începând chiar de azi, o alianţă electorală împotriva PSD şi, pentru a avea primul cuvânt, au nevoie de un candidat căruia să nu-i poată fi găsită o contracandidatură mai bine plasată în simpatia publică.
Iată-l, prin urmare, pe ”Mesia” opoziţiei, primarul cu care toate partidele au avut relaţii sobre, chiar şi atunci când ele au fost calde.
Este interesantă deci poziţia ”neamţului” faţă de clasa politică de la Bucureşti. De Traian Băsescu Iohannis a fost mai apropiat după venirea Alianţei PNL-PD la guvernare, dar relaţiile s-au răcit. Preşedintele l-a decorat pe primarul Sibiului în 2007, iar Iohannis l-a făcut pe Băsescu cetăţean de onoare al oraşului pe care îl conducea şi îl conduce. Băsescu nu a onorat vreo ceremonie de primire a cetăţeniei, iar Iohannis nu şi-a ridicat distincţia de la Cotroceni.
Şi cu PSD relaţia a fost când aşa când altminteri. Iohannis a fost apropiat de guvernul lui Adrian Năstase înainte ca lucrurile să se răcească ca urmare a apropierii de Băsescu. Dar un lucru este clar: nimeni nu şi-a l-a făcut duşman pe faţă de primarul Sibiului şi nici el nu a clamat public vreo adversitate – iată încă un lucru care i-a întărit imaginea de om calculat cu care ”se poate discuta”.
Şi este şi foarte greu sau, dacă nu greu, imprudent să intri în conflict cu un om care câştigă patru mandate într-un oraş foarte important şi cu nişte scoruri ameţitoare pentru aproape oricine – 69%, 88%, 83%.
Pe de altă parte, nimeni nu-i nebun să-şi care singur mortul în casă. Ruperea USL a avut între motive şi intenţia lui Antonescu de promovare a lui Johannis ca vicepremier, adică omul din coasta lui Ponta care i-ar fi oferit fostului şef al PNL o mai mare iluzie că are control asupra guvernului. Este clar că Antonescu nu-şi dorea ca, prin această promovare, să-l ajute pe Ponta, ci dimpotrivă, să-i diminueze din prestigiu politic.
Or, decizia lui Ponta de a reteza aripile lui Iohannis făcând din el un simplu vicepremier alături de alţi trei, a grăbit despărţirea. Din nou însă fără ca cineva să se fi atins de vreun fir de păr din capul lui primarului de Sibiu.
Cert este acum că unii analişti cred că el reprezintă o soluţie de a-l înfrânge în alegerile prezidenţiale pe Victor Ponta care, beneficiind de sprijinul puternicului său partid, este cotat cu prima şansă.
Dacă Iohannis va intra în cursa prezidenţială, pentru el şi pentru Sibiu se va încheia epoca de calm. Cum este principala ”speranţă”, a PNL va fi şi principala ţintă a celorlalţi.
La începutul carierei, Iohannis fost profesor de fizică, cea mai importantă instituţie la care a predat fiind Liceul Samuel von Brukenthal din Sibiu, iar mai apoi a fost inspector şi inspector şcolar general al judeţului Sibiu.
La 54 de ani ai săi şi la 14 ani de când a intrat în politică fiind ales şef al Forumului Democrat al Germanilor din România, neamţul de religie luterană este pe cale să ajungă în fruntea unui partid românesc cu tradiţie care a contribuit major la instalarea pe tronul României a unui rege ”neamţ”, rege care apoi a îmbrăţişat religia ortodoxă pentru a-şi putea îndeplini menirea devenind, cu vremea, el însuşi ”o religie” pentru unii.
