Creşterea gradului de impozitare pentru IMM-uri va duce la plata unui impozit pe profit similar impozitului pe venit din prezent întrucât companiile vor identifica noi modalităţi de disimulare a profitului şi vor amâna realizare de cheltuieli cu noi investiţii, achiziţii sau pregătirea şi extinderea echipei, sunt de părere reprezentantii Consiliului National pentru IMM-uri în contextul discutiilor legate de schimbarea regimului fiscal printr-un viitor pachet de măsuri elaborat de Guvern.
În opinia CNIPMMR, modificările propuse vin pe fondul unei creşteri a numărului de suspendări şi dizolvări de firme (suspendările au crescut cu 8,89% şi dizolvările cu 14,14% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut), apetitul pentru crearea de noi businessuri fiind oricum în scădere.
Un alt efect al măsurilor discutate în ultimele săptămâni ar fi amânarea şi limitarea extinderii activităţii firmei pentru a nu depăşi plafoanele ce schimbă modul de impozitare.
”Impozitarea trebuie să fie simplă, unitară şi aplicabilă pe minimum 10 ani (fără condiţii ce vizează domeniul de activitate, praguri de venituri, număr de asociaţi, valoare rentabilitate etc) şi nu în funcţie de variabile ce se modifică pe parcursul anului”, se arată într-o analiză a CNIPMMR.
Principalele măsuri propuse de reprezzentantii Guvernului vizează un impozit de 1% pentru microîntreprinderile care au unul sau mai mulţi salariaţi şi care realizează venituri care nu depăşesc 300.000lei şi nu au realizează venituri din anumite sectoare din IT, HORECA şi sănătate, un impozit de 3% pentru microîntreprinderile care au salariaţi şi realizează venituri de peste 300.000lei sau realizează venituri din activităţile de mai sus, nedepăşind plafonul de 500.000 euro venituri şi trecerea la impozit pe profit de 16% în cazul în care o firma depăşeşte în cursul anului o rata a rentabilitatii (profit net/venituri total) peste 30%.
De asemenea, pe lista de propuneri se află limitarea deţinerii de către acelaşi acţionar/asociat a cel mult 1 firmă eligibilă să aplice sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor, dar şi limitarea aplicării impozitului pe venit pentru firmele care obţin venituri din consultanţă şi management în cazul cărora veniturile de acest tip nu pot depăşi 20% din totalul veniturilor obţinute.
În România existau anul trecut aproximativ 590.000 de microîntreprinderi, cu 1,2 milioane de angajati pentru care s-au plătit contribuţii de peste 18 mld lei. Impozitul pe venit plătit de această categorie de firme a fost de circa 3,7 miliarde lei, iar impozitul pe venit încasat de la firmele cu venituri între 500.000 euro şi 1 mil euro a fost de aproximativ 1mld lei.
În 2023, mai există circa 540.000 microîntreprinderi şi toate au minim un salariat, crescând contribuţiile încasate la stat cu cel puţin 200 milioane lei. Impozitul pe venit este estimat a fi de 4,5 mld lei, iar impozitul pe venit estimat a fi încasat de la firmele cu venituri până în 500.000 euro de 4.5 mld. Lei.
Potrivit Consiliului, impozitul pe profit estimat a fi încasat de la firmele cu venituri în anul 2022 peste 500.000 euro este de 3 mld lei, dar probabilitatea de incasare este foarte redusă în condiţiile în care firmele îşi vor diminua investiţiile, disimula veniturile, reduce profiturile pentru a nu depăsi plafonul şi pentru a plăti cât mai puţin la stat.
În acest context, CNIPMMR cere Guvernului asigurarea predictibilităţii şi gradualităţii sectorului de afaceri prin anunţarea măsurilor cu impact asupra IMM-urilor cu cel puţin 6 luni înainte şi aplicarea acestora cel mai devreme, la 1 ianuarie 2024, consultarea partenerilor sociali şi realizarea unui acord politic pe o perioadă de 10 ani şi erspectarea principiului „de la mare la mic”:toate reformele trebuie să înceapă de la administraţia publică centrală şi locală apoi să continue cu marile companii – multinaţionale – şi, ulterior, trebuie impuse măsuri fiscale IMM-urilor.
De asemenea, sarcina fiscală şi impactul estimat ar trebui să se bazeze pe acelaşi principiu.
