În 2014 se vor inaugura cei mai puţini kilometri de autostradă din ultimii ani, în ciuda faptului că este un an electoral. Planurile pentru următorii ani în materie de autostrăzi sunt mult mai ambiţioase, dar câte vor reuşi să treacă de la stadiul de simplă schiţă la realitate?
Cel mai important şi de altfel cel mai circulat tronson de autostradă din România rămâne în continuare Bucureşti-Piteşti, şosea care a fost inaugurată în perioada comunismului, în 1972. România are în prezent 645 de kilometri de autostrăzi, dintre care circa 500 au fost deschişi circulaţiei în ultimul deceniu, scrie noul număr al revistei Business Magazin.
Chiar dacă în ultimii ani statul a reuşit să mai pună pe harta României mai multe petice de autostrăzi care însă nu reuşesc să formeze o autostradă continuă de câteva sute de kilometri, 2014 se anunţă mult mai sărac la capitolul inaugurări de şosele, în ciuda faptului că este un an electoral.
Doar 60 de kilometri de autostrăzi vor fi deschişi circulaţiei anul acesta, sau cel puţin acestea sunt ultimele estimări ale Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR). Lotul al treilea al autostrăzii Orăştie-Sibiu (22,1 kilometri), unde se va afla şi cel mai mare viaduct din ţară, de aproape 1 kilometru, va fi gata în noiembrie, cu o întârziere de peste un an şi jumătate faţă de termenul contractual iniţial, din cauza unor alunecări de teren.
Ziarul Financiar vă recomandă:
Banii de la guvern pentru infrastructură merg către constructorii străini
Cei mai importanţi beneficiari ai fondurilor alocate de guvern anul acesta pentru cele mai mari proiecte de investiţii sunt companii străine de construcţii, implicate în majoritatea lucrărilor, în timp ce antreprenorii români din domeniu au diverse probleme: Nelu Iordache (Romstrade) este închis preventiv de peste un an, firmele lui Georgică Cornu (Confort) au ajuns în insolvenţă, în timp ce jucătorii din zona Moldovei, precum Dorinel Umbrărescu (Spedition UMB) sau Costel Căşuneanu (Pa & Co) s-au regăsit mai rar pe lista câştigătorilor de contracte cu statul. Citiţi în continuare
De ce nu avem şosele şi căi ferate: România a luat doar o treime din banii europeni pentru infrastructură. 3 mld. euro au rămas nefolosiţi
România a atras prin programul de finanţare cu fonduri europene a infrastructurii de transport (POS-T) sub o treime din cele 4,4 miliarde de euro pe care Bruxelles-ul le-a alocat în perioada 2007-2013. În timp ce în România reţeaua de autostrăzi are sub 650 kilometri, iar trenurile de călători merg cu doar 43 de kilometri pe oră în medie, banii de la Comisia Europeană sunt neconsumaţi. Circa 3 miliarde de euro încă aşteaptă în seifurile Bruxelles-ului să fie cheltuite de către români pe şosele şi căi ferate. Citiţi în continuare
Top 20 contracte de şosele din ultimii cinci ani: 2 mld. euro pe autostrăzi, reabilitări de drumuri naţionale şi lucrări de întreţinere
Topul celor mai mari 20 de contracte de infrastructură semnate în perioada 2009-2013 de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) însumează circa 1,9 miliarde de euro, arată o analiză a ZF pe baza datelor transmise de-a lungul timpului de CNADNR, dar şi a datelor de pe e-licitatie.ro. Citiţi în continuare
O situaţie mai specială o au cele două tronsoane care vor compune autostrada Nădlac-Arad (38,8 kilometri), „poarta de intrare“ pentru vestici către România, ce ar trebui să fie gata şi ele anul acesta. Contractele pentru ambele loturi au fost reziliate în ultimul an şi jumătate, dar până acum compania de drumuri a găsit un nou constructor doar pentru primul tronson, cel care se întinde între localităţile Nădlac şi Pecica. Pentru al doilea tronson, dintre Pecica şi Arad, CNADNR nu a organizat încă o nouă licitaţie pentru a găsi un nou constructor, însă a dat asigurări că îl va livra tot anul acesta, cel mai probabil în toamnă-iarnă.
„Inaugurarea unui tronson de autostrăzi echivalează cu o victorie pe un front de război“, spunea săptămâna trecută Dan Şova, ministrul transporturilor. Deocamdată însă victoriile României la capitolul inaugurări de autostrăzi se pot număra pe degetele de la două mâini, în timp ce înfrângerile sunt mult mai vizibile. Şova şi CNADNR au însă planuri măreţe până în 2020 şi s-au angajat să livreze alţi circa 1.800 de kilometri de autostrăzi, astfel ca reţeaua de drumuri de mare viteză din România să ajungă la 2.440 de kilometri.
„Dacă ar fi să construim autostrăzi aşa cum o fac nemţii (planul de autostrăzi pentru 2020 - n.red.) ar fi foarte realizabil. Dacă ne uităm însă în urmă, la ce am construit în ultimii ani, ceea ce se vrea a fi gata până în 2020 reprezintă mai mult o declaraţie politică“, spune Adriana Iftime, vicepreşedinte al Patronatului Societăţilor din Construcţii şi director executiv al Federaţiei Patronatelor Societăţilor din Construcţii.
