Cheltuielile bugetare cu dobânzile au accelerat în ultimii cinci ani, triplându-se comparativ cu anul 2008, când a izbucnit criza financiară mondială, şi apropiindu-se de ponderea cheltuielilor cu investiţiile în totalul cheltuielilor bugetare, de circa 6%, în timp ce costurile de finanţare ale statului s-au redus de trei ori.
Creşterea semnificativă a cheltuielilor cu dobânzile este consecinţa majorării stocului datoriei publice din ultimii ani. În plus, şi costul suplimentar generat de rezerva (bufferul) de valută constituită la Ministerul Finanţelor a contribuit la ascensiunea cheltuielilor cu dobânzile. Iar extinderea maturităţii la emisiunile de titluri noi, deşi ajută la reducerea riscurilor de refinanţare, antrenează o creştere a costurilor.
Analiştii avertizează că România a ajuns la un cost cu dobânzile destul de înalt care ne forţează la consolidare fiscală, la reducerea în continuare a deficitului bugetar şi stabilizarea datoriei publice.
Dacă la sfârşitul anului 2008 cheltuielile cu dobânzile erau de 3,6 mld. lei, anul trecut nivelul era de trei ori mai mare, respectiv 10,7 mld. lei. Iar în primele şapte luni din 2013 sumele cheltuite de stat pentru plata dobânzilor au ajuns deja la 7,6 mld. lei. Şi ponderea cheltuielilor cu dobânzile în total cheltuieli bugetare a urcat de la aproape 2% în 2008 la 5,2% în 2012.
