ZF 24

Dezvoltatorul Manole în economie: ce câştigăm într-o zi pierdem în alta. Iar businessul este zidit

Dezvoltatorul Manole în economie: ce câştigăm într-o...

Autor: Cristian Hostiuc

10.11.2013, 21:07 3233

Marţi, BNR a scăzut dobanda de la 4,25% la 4%, încă un minim istoric de aproape trei decenii, ce nu au prins nici părinţii noştri, când aveau credite pentru apartamente. Iar Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, s-a rugat public încă o dată de bancherii comerciali să reducă şi ei dobânzile la creditele în lei, măcar în linie cu mişcările BNR, pentru a reanima creditarea, care stă în comă de câţiva ani şi care la rândul ei să mişte cererea şi implicit economia, care stă doar în exporturi şi agricultură.

Sunt mulţi clienţi buni care trebuie finanţaţi mai uşor... Dacă nu dau credite, băncile nu vor avea din ce să trăiască... Excesul de lichiditate în lei trebuie să se ducă în economie (pentru că liniile de finanţare în euro pleacă înapoi afară şi nu se mai întorc). Acestea sunt declaraţiile guvernatorului BNR, în speranţa că îl va auzi cineva din clădirile de sticlă ale băncilor de unde economia românească, cu foarte puţine excepţii, a devenit un loc de unde trebuie să scoţi banii la prima ocazie înainte să te prindă din urmă vreo insolvenţă.

Această scădere a dobânzii la BNR ar fi trebuit să fie breaking news-ul tuturor cel puţin o săptămână şi să susţină încrederea în viitor atât a companiilor, cât şi a persoanelor fizice că se pot împrumuta mai ieftin sau că li eliberează nişte bani prin reducerea costurilor actuale ale împrumuturilor.

Reducerea dobânzii a pierdut partida cu ceea ce a început luni seara, când premierul Victor Ponta şi ministrul finanţelor, Daniel Chiţoiu, au anunţat la o oră de vârf încheierea cu succes a negocierilor cu FMI: cota unică de 16% rezistă încă un an, creşte salariul minim, iar CAS-ul scade de la mijlocul anului viitor dacă sunt bani. La schimb cu menţinerea cotei unice, guvernul Ponta „a obţinut“ o nouă taxă pe carburanţi care va mări preţul benzinei cu 5-10%, o indexare a accizelor cu rata inflaţiei - adică cu 3% - şi o nouă listă lungă de lucruri care vor fi supuse impozitării: alei, parcări, stâlpi etc. Plus că s-a dat voie primarilor să majoreze taxele locale cu mai mult de 20%. Deci ce s-a câştigat prin reducerea dobânzii la lei, cel puţin de către BNR, s-a pierdut dublu prin încheierea „cu succes“ a negocierilor cu FMI şi apariţia noilor taxe.

În urmă cu aproape zece zile s-a încheiat cu succes, de partea investitorilor, oferta de acţiuni Romgaz, care a stârnit ceva interes atât în ţară cât şi în afară, scoţând din conturi 380 de milioane de euro, bani care acum par extrem de mulţi având în vedere că investiţiile străine au scăzut la 1,4 - 1,6 miliarde de euro pe an.

Din păcate, Romgazul este anulat de certitudinea că portughezii de la Millennium trebuie neapărat să găsească un cumpărător pentru operaţiunile din România, unde investiseră aproape de 200 de milioane de euro.

Şi pe lângă Millennium mai sunt şi alte bănci care trebuie neapărat să îşi reducă expunerea pe România. În aceste condiţii, sursele de finanţare se reduc către minimul necesar şi doar către clienţii cu istoric, lăsând proiectele de viitor şi antreprenorii în seama altora, care nu prea există acum.

Producţia industrială a României, la care râvneşte şi Ungaria, a crescut cu 9% în acest an, ceea ce este remarcabil în condiţiile în care Europa nu a scăpat în totalitate de criză.

Din păcate, creşterea producţiei industriale este anulată de stagnarea sau minimul din sectorul construcţiilor, care ţine economia în loc şi nu o ajută să iasă mai repede la suprafaţă.  Per total, o creştere economică de 2% atât în acest an cât şi anul viitor  nu poate susţine mai departe o creştere a consumului, o majorare generală a salariilor şi, implicit, a nivelului de trai.

Tot din păcate, ceea ce câştigăm pe o parte pierdem pe altă parte învârtindu-ne astfel în loc de câţiva ani.

Iar cei care fac cu rândul la putere îşi pasează fiecăruia guvernarea şi problemele. Băsescu şi Boc au îndatorat România, au majorat TVA-ul şi au tăiat salariile pentru că guvernarea Tăriceanu, formată din PNL şi PSD, a aruncat banii pe fereastră când erau ei la putere, iar Ponta spune acum că trebuie să introducă noi taxe şi impozite ca să reîntregească salariile din cauza a ceea ce a lăsat Băsescu în urmă.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 11.11.2013

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO