Disputa scoate însă în evidenţă, încă o dată, şi felul în care o măsură sau alta este cântărită înainte de a fi luată, pentru că, de multe ori, administraţia a fost obligată să ia „contramăsuri“ întrucât nu a calculat cu o abatere rezonabilă impactul unei decizii. Dacă, în cazul de faţă, Consiliul Fiscal spune că Finanţele au subestimat impactul negativ asupra încasărilor – socotind pierderile bugetare prea mici – într-un al caz, al taxei pe stâlp, economiştii au spus că Finanţele au subestimat nivelul veniturilor, care vor fi cel puţin duble faţă de anticipări.
Discuţia privind volumul profitului reinvestit scutit de impozit s-a extins deja şi asupra posibilului impact al măsurii atât de vehiculate de reducere a CAS cu cinci puncte procentuale la angajator – o măsură cu efect mult sporit asupra bugetului, având în vedere că contribuţile de asigurări înseamnă 27% din veniturile bugetului consolidat, iar impozitul pe profit doar 5,5% din acestea.
Preşedintele Consiliului Fiscal Ionuţ Dumitru a anticipat deja că măsura reducerii CAS va fi greu de luat întrucât, foarte probabil, rectificarea bugetară va fi negativă având în vedere că veniturile bugetului în T I sunt sub cele estimate, cu 1 miliard de lei doar pe partea de taxe.
Veniturile din impozitul pe profit au însemnat în 2013 10,9 miliarde de lei (1,7%dn PIB şi 5,5% din veniturile statului). Acest lucru înseamnă că firmele au obţinut anul trecut în România un profit de aproximativ
70 miliarde de lei. Cât din acest profit a fost reinvestit? Cât profit vor obţine anul acesta şi în următorii doi ani companiile şi cât din el va fi reinvestit pentru a putea fi scutit de impozitul de 16%?
Aici cifrele diferă. Ministerul Finanţelor a socotit impactul bugetar la 137,5 mil. lei între iulie şi decembrie 2014 şi 572 mil. lei în 2015. Consiliul Fiscal a susţinut săptămâna trecută că Finanţele au subestimat impactul bugetar cu de la 3,5 la 5,5 ori. Potrivit Consiliului Fiscal, impactul bugetar va fi între 475 şi 740 mil. lei în 2014 şi 1,98 miliarde lei – 3,08 miliarde de lei în 2015. Pentru 2016 Finanţele au calculat un impact de 604 mil. lei, iar Consiliul Fiscal unul între 2 miliarde de lei şi 3,2 miliarde de lei.
Diferenţele atât de mari pleacă fie de la o interpretare complet diferită a măsurii scutirii de impozit pe profit (având în vedere că nu tot profitul va fi scutit de impozit), fie de la o apreciere diferită a volumului profitului reinvestit în România. Prima variantă este cea mai probabilă, după cum a lăsat să se înţeleagă ministrul finanţelor Ioana Petrescu.
„Opiniile Ministerul Finanţelor Publice şi Consiliului Fiscal au plecat de la abordări diferite. Tendinţa generală este că din toţi agenţii economici care obţin profit, aproximativ 30% din profitul brut va fi folosit în investiţii. Dintre aceştia, 30,5% reinvestesc în instalaţii tehnice şi maşini, iar din acest procent doar 70% investesc în echipamente tehnologice incluse în subgrupa 2.1, pentru care se poate aplica facilitatea fiscală“, a declarant pentru Mediafax ministrul de resort.
Pe calculele privind impactul bugetar, se poate socoti că Finanţele apreciază că doar 4,5% din profitul companiilor va fi scutit de impozit (încadrându-se în normele cerute de ordonanţa privind scutirea de impozit a profitului reinvestit), în vreme ce Consiliul Fiscal apreciază că maximum 27% din profit va fi scutit de impozit (în baza aceleiaşi ordonanţe).
Pe de altă parte, şeful Consiliului Fiscal crede că reducerea CAS cu 5 puncte procentuale la angajator - pe care Guvernul spune că o are în vedere şi că încearcă să convingă FMI de justeţea ei, dat fiind că are încasări mai mari la buget - va fi foarte greu de realizat, dacă nu se îmbunătăţeşte colectarea. Impactul măsurii a fost calculate la 5 miliarde de lei pe an, dar Dumitru spune că, în T I, neîncasările planificate din taxe şi impozite sunt de peste 1 mld. lei, ceea ce va face ca rectificarea bugetară să fie în mod natural negativă, situaţie în care nu mai poate fi vorba de vreo reducere de taxe.
Execuţia bugetară trimestrială arată că încasările bugetare în trimestrul I din 2014 au fost cu 2,6 miliarde de lei mai mici decât era programat, în vreme ce cheltuielile au fost şi ele cu 6,2 miliarde de lei mai reduse faţă de program.
Faptul că Finanţele au fost mai zgârcite cu banii pe fondul nerealizării veniturilor planificate a permis un deficit bugetar strâns, de 0,14% din PIB, faţă de 0,67% din PIB în T1 2013.
În T I 2014, încasările au fost de de 48,8 miliarde de lei, mai mari cu 3,8% faţă aceeaşi perioadă a lui 2013, dar cu 5,4% mai mici faţă de estimările de încasări trimestriale. Cheltuielile de 49,7 mld. lei din T I au fost cu 2,9% mai mici comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut şi cu 11% mai mici decât era programat.
