A trecut deja o treime din noul an, doi ani de când România are un nou prim-ministru şi mai bine de cinci ani de la declanşarea crizei, dar economia locală continuă să orbecăie fără direcţie, influenţată doar de prognozele meteo şi de principala calitate a românilor în ochii investitorilor străini: sărăcia care îi determină să se vândă ieftin.
La şapte ani de la aderarea la Uniunea Europeană şi la 25 de ani de la Revoluţie România încă nu ştie unde şi de ce ar trebui să construiască autostrăzi, care sunt valorile de trafic pe cele mai importante culoare de circulaţie din ţară şi se întreabă dacă investitorii aduc bani pentru autostrăzi sau autostrăzile atrag investiţii.
Până în prezent investitorii au fost atraşi de angajaţii care pot lucra pentru salarii de 300 - 400 de euro lunar, ajutoare de stat şi bruma de ingineri specializaţi pe care România îi mai avea din vechiul val. Ce faci însă când muncitorii calificaţi nu mai sunt dispuşi să trudească pentru astfel de salarii şi cum poţi să le exeplici de ce pentru aceeaşi muncă la o distanţă de 1.000 sau 2.000 de kilometri pot câştiga de cinci sau de zece ori mai mult?
Un avocat de business se arăta mirat la începutul acestui an că Ziarul Financiar face „atâta caz“ pentru cei 30 sau 80 de euro pe care Dacia trebuie să îi plătească în plus pentru transportul fiecărei maşini până la graniţă, în lipsa unei autostrăzi care să lege Piteştiul de Nădlac. Cei 30 de euro înmulţiţi cu cele 342.000 de maşini produse anul trecut înseamnă o economie de 10 milioane de euro pe an, bani care dacă ar merge în fondul de salarii ar asigura o creştere de aproape 10% pentru toţi cei 13.000 de angajaţi ai fabricii de la Mioveni.
Acesta este doar cel mai la îndemână exemplu, dar efectele finalizării unui asemenea coridor rapid de circulaţie care să străbată ţara ar fi mult mai numeroase. În schimb, întârzierea proiectelor de infrastructură nu va putea fi niciodată şi în niciun fel de circumstanţe considearată „eminamente pozitivă“, în condiţiile în care acest lucru reduce în fiecare zi nivelul de atractivitate al ţării şi demonstrează că România este o ţară care nu ştie ce vrea şi nici unde vrea să ajungă. cristi.moga@zf.ro
www.facebook.com/BusinessConstruct
Cristi Moga, redactor-şef
