Institutul de Studii şi Proiectări Hidroenergetice (ISPH), compania care a proiectat 150 de hidrocentrale reprezentând aproape 90% din puterea instalată a României în astfel de unităţi, şi-a bugetat pentru anul acesta un business de 17 mil. lei, de 2,5 ori mai mare faţă de cifra înregistrată anul trecut, cheia creşterii fiind prezenţa mai mare pe pieţele externe. Acum 10% din business reprezintă contractele în exterior, dar până la finalul anului ar trebui să ajungă la 30%, iar pe termen scurt jumătate din business va fi adus de peste graniţe. Schimbarea de optică este destul de recentă şi ea a fost influenţată mai ales de intrarea în insolvenţă a Hidroelectrica, principalul client al ISPH.
„În baza strategiei adoptate la începutul anului 2013, abordarea pieţelor externe a devenit o prioritate pentru ISPH. În această idee au fost încheiate o serie de parteneriate strategice cu companii din Pakistan, Irak şi Italia. De asemenea, în cursul anului 2014 a fost deschis un nou birou de reprezentare în Bergamo, Italia. Astfel, pe termen scurt cele mai active acţiuni de dezvoltare a afacerilor se vor desfăşura pe pieţele externe“, spune Cristian Vuţă, director de marketing în cadrul ISPH.
Deja, printre cele mai importante proiecte pe care ISPH le are în derulare se numără un contract de servicii de inginerie privind reabilitarea barajului Shatt Al Arab, din provincia Basrah din Irak.
WikiZF: Profilul companiei Hidroelectrica
„Contractul de servicii pentru lucrările din cadrul proiectului din Irak a fost semnat la începutul lunii mai anul acesta. Termenul de finalizare a ultimei faze din contract este situat în perioada iulie - august, în funcţie de momentul în care contractorul general va finaliza lucrările de montaj“, spune Vuţă, precizând că valoarea acestui contract este protejată de clauze de confidenţialitate.
Planul de creştere
Institutul nu este un novice peste graniţe, dar în cea mai mare parte a existenţei sale ţinta a fost piaţa locală şi proiectarea sistemului hidroenergetic din România.
„Piaţa externă a reprezentat mereu un segment în cadrul lucrărilor realizate de ISPH. De-a lungul timpului, societatea noastră a realizat proiecte pe pieţele externe în diferite amplasamente din: Algeria, Benin, Bolivia, Burundi, Africa centrală, Columbia, Iran, Irak, Liban, Maroc, Peru, Siria şi Turcia. Unul dintre cele mai importante proiecte finalizate de ISPH în ultimii 10 ani este „Studiul de fezabilitate pentru barajele Ramdane Djamel şi Zaouia, Algeria“.
Potrivit datelor furnizate de institut, în prezent însă numai 10% din cifra de afaceri sunt câştigate prin intermediul contractelor externe. Acest lucru se va schimba chiar din 2014.
„În anul 2013 cifra de afaceri a societăţii noastre a fost de 6,9 milioane de lei (1,56 milione de euro), cu profitul net de 0,3 mil. lei şi 209 angajaţi. Cifra de afaceri preconizată pentru anul 2014 este de 17 milioane de lei, din care, la ora actuală, aproximativ 10% reprezintă contracte externe. Prognozăm ca până la sfârşitul anului ponderea contractelor externe în cifra de afaceri anuală să fie de cel puţin 30%. Pe termen scurt, ne propunem ca cca 50% din cifra de afaceri să fie acoperite din contracte externe“, spune reprezentantul ISPH.
Insolvenţa Hidroelectrica, un seism de proporţii
Ce a stat la baza acestei strategii? Unul dintre factorii majori care au obligat ISPH să se uite cu mai multă atenţie spre pieţele externe a fost insolvenţa Hidroelectrica şi măsurile drastice de tăiere a costurilor pe care cel mai mare producător de energie din România le-a luat. Hidroelectrica a intrat în insolvenţă pe 26 iunie 2012, a stat un an în această stare, în iunie 2013 a ieşit din insolvenţă, pentru ca în februarie anul acesta să intre din nou în insolvenţă.
„Având în vedere dimensiunea comercială a Hidroelectrica, precum şi amploarea relaţiilor comerciale pe care aceasta le-a derulat cu diverşi parteneri, este evident că intrarea acesteia în insolvenţă a generat un seism semnificativ pe piaţă, în special în zona partenerilor tradiţionali“, mărturiseşte Vuţă.
Potrivit acestuia, ISPH, în calitate de proiectant general al tuturor amenajărilor hidroenergetice aflate în administrarea Hidroelectrica, a simţit din plin intrarea în insolvenţă a producătorului de stat.
„Dar dincolo de caracteristicile specifice inerente ale unui proces de insolvenţă, în general, şi chiar eliminând din discuţie caracterul discutabil al fundamentului economic care a stat la baza declanşării procesului de insolvenţă a Hidroelectrica, în particular, principalul aspect care a afectat în mod grav toate societăţile cu activităţi legate de sistemul hidroenergetic naţional este faptul că măsurile din cadrul planului de restructurare au fost definite independent de orice strategie reală în domeniu, ci doar pe reduceri de cheltuieli cu orice preţ.“
Cu aceste măsuri însă, Hidroelectrica a ajuns anul trecut la un profit net record de 162 de milioane de euro, faţă de pierderea de 114 milioane de euro din 2012, contractele directe au fost denunţate şi mai bine de alte 500 de contracte au fost renegociate. Vuţă spune însă că a analiza seacă a acestor cifre nu raspunde nevoilor de strategie energetică ale României, context mai amplu în care Hidroelectrica joacă un rol central.
1,8 mld. euro pentru „bătrânele doamne“
„Prognozăm că tot acest ansamblu de măsuri luate pe parcursul procesului de insolvenţă reprezintă doar o abordare pe termen foarte scurt, urmând ca pe termen lung să genereze semnificative efecte negative, atât pe plan economic, cât şi pe plan social. De asemenea, dincolo de dimensiunea comercială a Hidroelectrica, abordarea acesteia ca pe o simplă societate comercială, în afara unei strategii energetice integrate, generează şi va genera şi alterarea fondului de specialişti şi experţi calificaţi, atât la nivelul Hidroelectrica, cât şi la nivelul partenerilor tradiţionali ai acesteia.“
Măsurile drastice de tăiere a costurilor Hidroelectrica au fost luate chiar şi în contextul în care compania are nevoie de investiţii semnificative în reabilitarea marilor hidrocentrale.
„Conform estimărilor noastre, o capacitate de 2.743 MW (42% din capacitatea totală a Hidroelectrica - n.red.) se află instalată în centrale hidroelectrice puse în funcţiune înainte de 1984 şi neretehnologizate până în prezent. Necesarul de investiţii pentru lucrările de retehnologizare a acestor centrale hidroelectrice este de circa 1,8 miliarde de euro.“
Pus în acest context, în care Hidroelectrica este mai atentă la tăierea cheltuielilor decât la investiţii, ISPH a fost practic obligat să iasă la exterior.
„Astfel, parcursul Hidroelectrica din perioada 2012 - 2013 a condus la schimbarea viziunii ISPH şi la adoptarea unui nou plan de afaceri, cu identificarea de noi clienţi, preponderent pe piaţa externă“, a mai spus directorul de marketing al ISPH.
Potrivit acestuia, serviciile pentru piaţa internă se vor concentra mai ales pe infrastructuri majore de mediu, valorificarea micropotenţialului hidro şi eficienţa energetică.
Avem sau nu nevoie de Tarniţa-Lăpuşteşti, hidrocentrala de un miliard de euro?
Cristian Vuţă, directorul de marketing al Institutului de Studii şi Proiectări Hidroenergetice, spune că răspunsul la această întrebare trebuie judecat mai ales din perspectiva unei strategii energetice naţionale şi mai puţin dintr-una bazată pe un calcul pur financiar.
Potrivit reprezentantului ISPH, o astfel de centrală capabilă să producă energie atunci când sistemul o cere, dar care se poate transforma într-un consumator când există un exces în piaţă este foarte utilă pentru sistemul energetic naţional din mai multe motive. Printre acestea se numără îmbunătăţirea regimului de funcţionare al reactoarelor de la Cernavodă şi al termocentralelor sau asigurarea condiţiilor optime pentru funcţionarea centralelor eoliene.
„Concluzionând, din punctul nostru de vedere, realizarea obiectivului hidroenergetic CHEAP Tarniţa - Lăpuşteşti va oferi posibilitatea acoperirii necesarului energiei electrice de vârf, pornind de la prognoza creşterii consumului intern brut in viitorii 15 ani, a perspectivelor de export al energiei de vârf (în perioadele când creşte consumul - n.red.) pe terţe pieţe, unde există cerere pentru acest tip de produs şi a furnizării unor servicii de sistem, prin creşterea calităţii energiei furnizate, asigurând reglajul de frecvenţă şi putere“, spune Vuţă.
