Cu acest acord, care urmează unui deceniu de negocieri, preşedintele rus Vladimir Putin va putea demonstra Occidentului că centrul de greutate al puterii mondiale s-a mutat în Est şi că Rusia, o ţară care-şi hrăneşte economia cu veniturile din vânzarea materiilor prime, nu mai are nevoie de Vest, inclusiv de Europa.
Un astfel de contract ar reprezenta „sfântul Graal“ pentru Rusia şi cu el Moscova va putea trimite şocuri geopolitice în întreaga lume, scrie Zerohedge.com. Dacă Rusia reuşeşte să pătrundă pe piaţa chineză a gazelor naturale, importanţa Ucrainei şi Europei ca pieţe pentru gazele ruseşti se va reduce.
Moscova a avertizat de mai multe ori că va căuta să colaboreze mai mult cu alţi parteneri precum China şi India dacă UE va încerca să o izoleze în contextul conflictului politic dintre Occident, în frunte cu SUA, şi Rusia.
Vestea anunţului încheierii iminente a acordului ruso-chinez a venit de la publicaţia rusească Izvestia. Înţelegerea ar fi ca Rusia să livreze 38 de miliarde de metri cubi de gaze pe an începând cu 2018 celei mai mari economii emergente din lume. Spre comparaţie, anul trecut Rusia a vândut ţărilor europene 161,5 miliarde de metri cubi de gaze naturale. Europa cumpără 75% din exporturile de gaze ale Rusiei, care vrea să-şi dubleze exporturile de combustibil până în 2020, notează The Wall Street Journal.
China va da pe gazele ruseşti cât dau şi statele europene
Combustibilul va fi tranzacţionat la preţul mediu la care sunt vândute gazele în Europa, adică 350-380 de dolari pe mia de metri cubi. Izvestia citează surse din Gazprom, monopolul exporturilor de gaze ruseşti, spunând că poziţiile Chinei şi Rusiei referitoare la formula de stabilire a preţului sunt „foarte apropiate“. Formula de calcul a fost unul dintre principalele obstacole care au împiedicat semnarea mai devreme a acordului.
Încheierea acordului pare să coincidă cu vizita pe care Putin o va face începînd de azi la Shanghai, unde va participa la o conferinţă despre consolidarea încrederii dintre ţările asiatice.
Vizita lui Putin în China şi speculaţiile legate de semnarea contractului ruso-chinez alimentează cea mai lungă perioadă de creştere a acţiunilor Gazprom începînd cu 2006. Acţiunile au avansat cu peste 16% în ultimele nouă zile pe bursa de la Moscova. Avansul vine în condiţiile în care Gazprom intenţionează să se listeze în iulie pe bursa din Singapore.
Apropierea de China este importantă pentru Rusia şi dacă este privită prin prisma ieşirilor de capital de 51 de miliarde de dolari – echivalentul a 2,5% din PIB-ul rusesc - înregistrate în primul trimestru. Rusia are nevoie de noi surse de capital, iar China are cele mai mari rezerve valutare din lume.
China a încheiat deja un acord pe 25 de ani de 270 de miliarde de dolari prin care va cumpăra petrol de la grupul rusesc Rosneft. Tranzacţia este una dintre cele mai mari din istoria industriei petroliere. Câteva zeci de miliarde de dolari au fost plătite în avans.
Atuurile sunt în mâna Beijingului
Banii şi conflictul politic dintre Vest şi Rusia îi dau Chinei poziţia superioară în acordul de cumpărare de gaze naturale ruseşti. Rusia a venit la masa negocierilor cu mai puţine opţiuni decât avea înainte, în parte datorită cererii slabe pentru gaze naturale din partea statelor din Europa de Vest. De asemenea, China a început să importe gaze printr-un gazoduct din Myanmar şi mai are acorduri de livrare de gaze lichefiate cu Qatar, Australia, Indonesia şi Malaysia.
„Chinezii au acum o mână mai grea în negocieri din cauza nevoii Rusiei de a-şi diversifica de urgenţă exporturile şi de a-şi reduce dependenţa de Europă. Această situaţie ar putea duce la alte concesii“, a explicat pentru Bloomberg Joseph Dayan, analist la BCS Financial Group.
Moscova a grăbit ritmul eforturilor de negociere cu Beijingul din cauza crizei ucrainene, în condiţiile în care SUA şi UE au impus interdicţii de călătorie şi au sechestrat activele din străinătate ale oamenilor de afaceri şi politicienulor din anturajul lui Putin după ce Rusia a anexat Crimeea, fost teritoru ucrainea. Occidentul ameninţă acum cu sancţiuni mai dure care ar viza sectoare întregi ale economiei ruseşti.
„În contextul turbulenţelor din economia globală, întărirea legăturilor economice şi comerciale reciproc benefice, ca şi creşterea fluxului de investiţii dintre Rusia şi China sunt de importanţă capitală“, a spus Putin.
Cele două ţări au dezvoltat ceea ce ele numesc „un parteneriat strategic“ după prăbuşirea URSS în 1991, înclusiv legături politice, economice şi miliare în dorinţa comună de a contracara dominaţia globală pe care o au SUA. Rusia a livrat armament sofisticat Chinei, iar cei doi vecini au executat exerciţii militare comune. Însă multora din Rusia, inclusiv analişti şi politicieni, apropierea de China de creează o stare de nervozitate deoarece se tem că declinul populaţiei ruseşti şi armata mai slabă a Rusiei în comparaţie cu cea chineză ar putea încuraja Beijingul să ocupe teritorii ruseşti.
