Fără să o spună direct Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, avansează un nou interval pentru adoptarea euro de către România, 2021-2023, adică peste 10 ani. Din cinci criterii, România îndeplineşte trei, iar celelalte două vor fi îndeplinite la anul.
Ce a provocat această stare de expectativă a guvernatorului BNR, un susţinător al monedei unice? A spus-o chiar Mugur Isărescu astăzi la Conferinţa Internaţională ESPERA 2013 unde a prezentat studiul său ”România şi zona euro”.
Potrivit guvernatorului, motivele reţinerii sale sunt reprezentate, între altele, nu de faptul că România nu ar putea îndeplini condiţiile de aderare, ci de realitatea că popularitatea monedei euro a pierdut teren chiar în ţările candidate la aderare – de pildă, în România, a scăzut la 50% de la peste 65% în 2007, în vreme ce într-o ţară ca Cehia s-a prăbuşit de-a dreptul la sub 25% de la aproape 50% în 2007.
Altfel spus, pe lângă criteriile ce trebuie îndeplinite pentru aderare – criteriile de la Maastricht – este nevoie ca alte condiţii să fie realizate pentru o integrare de succes.
Avantajele adoptării euro au devenit mai puţin evidente, iar costurile mai vizibile – este greu să explici din punct de vedere politic populaţiei de ce trebuie să contribuie la mecanisme financiare de care beneficiază în acest moment ţări mai bogate, indică guvernatorul unul dintre impedimentele grăbirii unei soulţii pe care nimeni nu o respinge sine die.
Nu în ultimul rând, arată Isărescu, amânarea momentului trecerii la moneda unică pare justificată acum date fiind riscurile asociate unei extinderi prea rapide a zonei euro.
Dincolo de criteriile de la Maastricht ce trebuie îndeplinite pentru aderarea la zona euro, Isărescu detaliază criterii ”dincolo de Maastricht” – vorbeşte, de pildă, despre alegerea momentului adecvat al adoptării monedei unice.
În privinţa criteriilor amintite, arată guvernatorul BNR, România îndeplineşte trei din cele cinci criterii – îndeplineşte criteriul cursului de schimb (plus/minus 15% apreciere/depreciere a leului faţă de euro), criteriul deficitului (sub 3% din PIB) şi pe cel al datoriei publice (sub 60% din PIB). Mai are de îndeplinit criteriul ratei inflaţiei şi pe cel al ratelor dobânzilor pe termen lung.
Însă, arată Isărescu, există factori importanţi pentru conturarea unui calendar al adoptării euro, între care la loc de frunte trebuie să stea asigurarea unui nivel suficient de înalt al PIB/locuitor exprimat la standardul puterii de cumpărare raportat la nivelul mediu al UE. Astăzi acest indice se situează la 49% din media UE faţă de 67% în cazul Estoniei sau 58% al Letoniei la momentul aderării lor la zona euro.
Nu în ultimul rând, reformele structurale trebuie continuate.
Factorul politic pentru fixarea unei date ţintă de adeare este luat, de asemenea, în calcul de guvernator. El spune că data trebuie plasată la finalul unei perioade de acalmie politică şi arată, folosindu-se de calandarul ciclurilor electorale, că cea mai calmă astfel de perioadă este între 2021-2023 (trei ani consecutivi fără alegeri).
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
