„În 2012, valoarea schimburilor comerciale dintre cele două ţări a fost de circa 2,2 mld. euro din care circa 1,2-1,3 mld. euro au fost importurile realizate de România, iar restul de 0,9 mld. euro reprezintă exporturile de produse româneşti în Cehia. Datele din prima jumătate a acestui an sunt în creştere faţă de cele de anul trecut şi ne aşteptăm ca în 2014 cifrele să fie şi mai mari. De exemplu, există un contract semnat între Astra Vagoane şi o companie din Cehia, RegioJet, în valoare de 73 mil. euro, primele vagoane urmând să fie livrate în decembrie, aşă că va fi vizibil în cifrele pentru 2014“, spune Jirí Sitler.
În România, cele mai puternice prezenţe ale economiei cehe sunt CEZ, grupul energetic care în 2005 a preluat fosta Electrica Oltenia, dar care este cunoscut mai ales pentru investiţia de 1,1 miliarde de euro în eolienele din comunele dobrogene Fântânele şi Cogealac, berile Staropramen şi Pilsner Urquell sau maşinile Skoda.
„Cred că explicaţia pentru care Cehia a reuşit să-şi construiască nişte companii mari este faptul că avem o tradiţie industrială de peste 100 de ani, o ţesătură de companii care cumva a reuşit să reziste şi să treacă de comunism.“
Al 13-lea partener
În total sunt însă 586 de companii înregistrate în Cehia care derulează afaceri în România. În 2011 de exemplu, valoarea investiţiilor făcute de companiile din Cehia în România a fost de circa 0,8 mld. euro, nivel care ar urma să fie depăşit de rezultatele de anul trecut.
„Astfel, companiile din Cehia sunt al 13-lea cel mai mare investitor în economia României. Ţinând cont de dimensiunea ţării, este o prezenţă economică puternică.“
Probleme sunt, dar ambasadorul spune că lucrurile care nu merg bine nu trebuie generalizate şi nici nu trebuie interpretate ca fiind unice pentru peisajul de business din România.
„Avem o problemă specifică şi anume cea cu siguranţa investiţiilor în energia regenerabilă“, spune ambasadorul Cehiei în România.
Pe scurt, România a decis să modifice schema de sprijin pe care a pus-o la dispoziţia investitorilor în regenerabile, după ce prin aceasta a înregistrat investiţii de circa 4 miliarde de euro în eoliene sau solare. Preţurile la energie au crescut însă, iar industria a ameninţat cu mutarea dacă sprijinul pentru verzi nu va fi diminuat. Cehia nu este străină de aceste probleme, energia solară determinând acelaşi gen de tensiuni şi acolo, dar problema este că modificarea făcută de statul român a afectat şi investiţiile deja realizate. Cum în domeniul regenerabilelor cel mai mare investitor este tocmai CEZ, această problemă a aruncat semne de întrebare şi în curtea altor businessuri din Cehia, indiferent dacă activează în sectorul energiilor regenerabile sau nu.
„Problema este că atunci când un jucător mare are dificultăţi, această viziune se răsfrânge şi asupra altor companii, chiar dacă nu sunt în acelaşi domeniu de activitate. Exemplul CEZ este însă important pentru că dacă ei fac bine, atunci vin şi alţii“, explică ambasadorul.
Care sunt zonele de interes
Mai sunt şi alte lucruri care nu merg bine, cum ar fi restanţele pe care le acumulează companiile româneşti, uneori chiar şi de stat, către companiile din Cehia şi nu numai, probleme privind rambursarea TVA şi corupţia.
„Nu sunt însă lucruri pe care vreau să le generalizez pentru că la noi vin în special companiile când au probleme. Dincolo de problema recuperării datoriilor, o altă problemă este cea a rambursării TVA şi a corupţiei. Ultima nu este însă o problemă majoră şi nici nu ne-am permite să ţinem lecţii de conduită pentru că şi la noi este la fel şi trebuie să ne confruntăm împreună cu ea“.
Chiar şi aşa, ambasadorul crede că numărul companiilor din Cehia active în România va creşte pentru că sunt şi aspecte pozitive legate de mediul de afaceri autohton.
„Este uşor să-ţi faci o companie aici şi până la urmă când începi lucrul realitatea din teren este mai bună decât imaginea de ansamblu.“
Astfel, ambasada se implică mai ales în atragerea companiilor mici şi mijlocii, pentru că cele de talie mare se pricep să-şi facă de unele singure „jocurile“.
„Credem că putem ajuta mai mult acest tip de afaceri. De exemplu, anul trecut am avut un forum de business, iar anul acesta încercăm să reluăm iniţiativa la mijlocul lunii decembrie.“ Printre zonele care ar putea stârni interesul companiilor din Cehia se numără materialele de construcţii, „pentru că România trebuie să-şi dezvolte infrastructura, iar pentru asta ai nevoie de materiale“, componentele auto sau industria lemnului. Nici domeniul energiei solare nu s-a „răcit“, rămâne atractiv, dar sunt şi multe incertitudini.
Turismul este o altă zonă care se dezvoltă, recent TAROM introducând o linie directă Cluj-Praga. Dacă Praga a devenit o destinaţie populară pentru mulţi turişti români, Bucureştiul este încă o destinaţie aproape în totalitate de business pentru cehi.
„Acum există o comunitate de 200 de cehi în Bucureşti, cu precădere expaţi. Când vin cu avionul din Praga în Bucureşti, cursele sunt pline cu oameni de afaceri, ceea ce este un lucru bun. Turiştii care vin în România vin pentru munte şi mai ales vara.“
El spune însă că ambasada este implicată în dezvoltarea unui turism responsabil în zona Banatului, unde există şase sate cu populaţie formată exclusiv din cehi.
„Promovăm un turism responsabil, care să respecte zona şi anual aducem aici circa 6.000 de vizitatori. Încerc să merg şi eu cât de des pot, pentru că îmi place mult să merg pe munte.“ Potrivit datelor furnizate de ambasadă, circa 40-50 de mii de turişti din Cehia vizitează anual România, majoritatea mergând la munte.
„România are un potenţial turistic imens, are munţi, litoral, monumente, Delta Dunării, dar are o problemă cu infrastructură, este foarte greu să combini litoralul cu mânăstirile din Bucovina din cauza lipsei infrastructurii. Ar fi bine să dezvoltaţi infrastructura, dar prin această dezvoltare trebuie să aveţi grijă să nu distrugeţi destinaţiile turistice. Asta este marea provocare.“
Cultură şi afaceri, mână în mână
Dincolo de prezenţa pură de business, ambasada este implicată într-o mulţime de evenimente culturale şi de promovare a drepturilor omului.
Printre cele mai importante evenimente se numără festivalul de film One World România, care a tras un public de peste 10.000 de oameni la cea de-a şaptea ediţie din primăvara acestui an. Evenimentul de altfel a ieşit de sub „protecţia“ ambasadei datorită dimensiunilor, fiind acum un eveniment cultural de sine stătător.
În octombrie, sub patronajul primului ministru al României, s-a deschis expoziţia foto a lui Josef Koudelka Invazie ’68 Praga. Expoziţia va rămâne deschisă la Muzeul Naţional de Artă Contemporană până în februarie anul viitor şi prezintă o serie de fotografii făcute de Koudelka în timpul a 7 zile de invazie din august 1968.
„Vă mulţumim că aţi fost singura ţară care a semnat Pactul de la Varşovia care nu ne-aţi vizitat cu arme şi tancuri în timpul Primăverii din Praga“, spunea la momentul deschiderii expoziţiei ambasadorul Cehiei.
Pe 24 octombrie a avut loc deschiderea expoziţiei Karel Líman, dedicată arhitectului ceh al Casei Regale care a construit Castelul Peleş, Pelişorul şi care a renovat castelul Bran, acestea fiind cele mai vizitate locuri din România, iar pe 30 octombrie va avea loc un concert special la Ateneul Român, susţinut de violoniştii Alexandru Tomescu şi Pavel Sporcl cu ocazia zilei naţionale a Cehiei, care este însă azi, pe 28 octombrie.
„Românii sunt foarte receptivi la cultura din Cehia, iar noi avem şi oameni buni care se ocupă de aceasta, şi public, şi finanţatori. Economia şi cultura merg până la urmă mână în mână.“
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
