Karl Sevelda, directorul executiv (CEO) al Raiffeisen Bank International, spune că ”suntem destul de mulţumiţi de operaţiunile din România, mai ales după decizia Curţii Constituţionale în privinţa legii dării în plată”, dar menţionează că vede şi în România o creştere a naţionalismului, dar nu atât de mult ca în Polonia.
”Suntem destul de mulţumiţi de operaţiunile din România, mai ales după decizia Curţii Constituţionale”, a menţionat bancherul austriac într-o discuţie cu ZF la Viena, la Forumul Euromoney.
Totuşi, el a inclus şi România într-un grup de ”2-3 ţări”, unde se vede o creştere a naţionalismului şi un mod ciudat, inechitabil, de a privi investitorii străini, care acum 20 de ani au făcut primele investiţii în ţările foste comuniste.
Vedeţi o creştere a naţionalismului şi în România? ”Da, dar nu atât de mult ca în Polonia. PSD pare mai rezonabil”.
Creşterea naţionalismului în ţările Europei Centrale şi de Est a fost una dintre temele dezbătute de investitori la conferinţa Euromoney.
Sevelda spune că investitorii străini încep să fie trataţi inegal cu toate că au venit de bună credinţă şi au investit bani mulţi în aceste ţări.
”Ne îndreptăm către un naţionalism care nu face bine investitorilor şi economiilor. Acest mod de gândire în Uniunea Europeană este ciudat, având în vedere că avem nevoie de mai multă integrare europeană, nu de mai puţină”. El spune că politicienii scot bancherii ţapi ispăşitori pentru ceea ce se întâmplă în ţările lor, ceea ce nu este corect.
”Am făcut şi noi greşeli, dar modul în care începem să fim trataţi nu va duce la nimic bun”, a menţionat bancherul.
Raiffeisen, unul dintre cei mai mari investitori în Europa Centrală şi de Est, trebuie să vândă acum banca pe care o deţine în Polonia, unde întâmpină probleme.
Grupul austriac a negociat cu statul polonez vânzarea băncii, dar nu a ajuns până acum la nicio înţelegere.
În România, grupul a decis să păstreze intacte operaţiunile. Pe parcusul anului trecut, au fost discuţii destul de tensionate între bancheri şi parlamentari în privinţa legii dării în plată şi a conversiei creditelor în fraci elveţieni.
Steven van Groningen, preşedintele Raiffeisen Bank România, a avut poziţiile cele mai dure împotriva legii dării în plată.
Raiffeisen chiar şi-a provizionat o sumă mare de bani după ce legea dării în plată a intrat în vigoare ca să poată să acopere eventuale pierderi, ceea ce i-a afectat rezultatul financiar din trimestrul al treilea.
Totuşi, după decizia Curţii Constituţionale, care a menţionat că niciun debitor nu poate să-şi dea bunul imobiliar în plată pe motiv de scădere a valorii proprietăţii, băncile au devenit mai relaxate şi chiar au redus avansul la creditele imobiliare, pe care l-au crescut în vară, după ce legea a intrat în vigoare.
