Lucia Sîrb, Director Divizia pentru Medici Banca Transilvania.
Medicină performantă aşa cum doriţi să faceţi nu puteţi fără echipamente performante, care, alături de tehnologii avansate, sunt destul de scumpe. Am încercat să facem legătura între furnizori şi dumneavoastră, să facem demonstraţii în unităţile noastre – avem mai multe unităţi dedicate în ţară. Considerăm în continuare că trebuie să ajutăm medicii.
Noi nu considerm că suntem doar o simplă bancă care să finanţeze, avem un rol mult mai mare şi ne dorim să putem ajuta. Credem că am luat o decizie bună să mergem pe partea de educaţie antreprenorială.
Noi ne-am focusat activitatea nu doar pe finanţarea cabinetelor, ci pe tot ce înseamnă ecosistemul necesar, pe pacient.
Pentru ca pacientul să aibă acces la un serviciu de calitate, are nevoie de bani. Şi nu întotdeauna eşti pregătit pentru problemele care te lovesc. Noi ne-am dus şi în această zonă de a oferi posibilităţi de finanţare.
Tiberiu Moisa, Deputy CEO - Banca Transilvania
Dacă am putea să ne întoarcem 20 de ani în timp, în ciuda unei relaţii care e departe de a fi ideală între mediul de business şi mediul privat, lucrurile s-au schimbat.
Noi vrem să extragem ideile cele mai valoroase şi să vedem cum le putem valorifica în relaţia cu Ministerul Sănătăţii şi cu alţi jucători din spaţiul public.
Cred că medicina românească şi medicina privată au făcut un pas înainte.
Cred că sistemul medical privat este foarte important, el ajută şi sistemul public de sănătate.
Discutăm mult de resurse în sistemul medical. Chiar dacă ele sunt consistente, el tot nu ajung, fără prioritizări. Trebuie să vezi cum poti folosi resursele ca să aibă impactul cel mai mare asupra pacientilor. Tensiunile din sistem vin din folosirea resurselor.
Noi credităm toate domeniile, dar în sectorul medical sunt multe emotii. Disponibilitatea noastră este inclusiv pentru spitalele de stat, de a găsit solutii de finantare. Credem că este un potential de a merge în simbioză, privat şi public.
Prof. Univ. Dr. Danisia Haba, proprietar şi manager clinica "MED IMAGIS" Iaşi
Este nevoie să trecem la medicina care face preventie. Şi perspectiva CNAS s-a schimbat, au introdus analize, controale, care pot descoperi cancerul.
Dacă făceam din timp un triaj al femeilor care ar putea face cancer de sân, cum e în Suedia, nu aveam atâtea cazuri.
Trebuie să investim mai mult în preventie, să aducem mai multe persoane la controale, cum facem cu maşina personală. Şi aşa nu ajungem la accident vascular la 30 de ani, la infart la 40 de ani.
Nu ştiu dacă coercitia e bună, dar ea dă rezultate. Medicul de familie trebuie să convingă oamenii să se ducă la controale periodice.
Educatia medicală trebuie să înceapă în şcoală.
Medicii de familie, combinat cu CNAS şi cu studentii, ar putea organiza caravane in care să acorde minima asistentă în teren. Prin plata acestor activitati si medicii vor fi mai implicati, se vor simti recompensati. Trebuie să ne ducem la bază, la oamenii de la tară, care nu au încredere în sistemul de sănătate. Este o lipsă de educatie care trebuie rezolvată încă din şcoală.
Medicul de familie, invătătorul, preotul erau nişte modele în sat. Noi am pierdut asta.
Sunt rezidenti care vor să se implice, văd medicina ca o vocatie.
Medicii români care au devenit cunoscuti afară ar putea veni la consultatii în tară, la congrese. Sunt multi medici care se intorc.
Radu Tibichi, Director General Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Iaşi
Există în continuare o serie de probleme, cum ar fi lipsa educaţiei preventive, neprezentarea la medic, etc. Poate nici medicii primari nu s-au ocupat de ajuns de partea de prevenţie.
Avem din 2014 un pachet de servicii, inclusiv o componentă de intervenţii semnificativă.
Pachetul de analize a fost extins de asemenea. La trei luni de la modificările legislative care au avut loc, am făcut o statistică. Chiar dacă Iaşiul este pe locul 2 după Bucureşti pe partea de prevenţie, este sub 1%. Este clar o problemă de informare, mai ales în mediul rural unde accesul la mijloacele de informare este mai greu, dar ţine şi de caracter, de educaţie, nu suntem obişnuiţi cu prevenţia.
Înainte de '89, venea asistentul, te lua de acasă, să bifeze dacă ai făcut anumite lucruri, erai obligat să treci pe la circa medicală pentru a accesa studii sau a merge la şcoală.
Medicii de familie pot avea şi 2000-2500 de pacienţi pe listă, dar poate un sfert sunt plecaţi în străinătate sau nu au trecut pe la doctor de ani de zile, un sfert nu prea vin, etc.
Timpul pentru activitatea de prevenţie rămâne pentru mulţi medici undeva suspendat. Nici medicii nu ştiu câţi şi-au creat baze de date, cu domiciul, telefonul pacienţilor, să transmită mesaje, să îi aducă la cabinet. E foarte scăzut procesul, şi e foarte important că analizele respective sunt decontate în afara plafonului normal. Aceste analize de prevenţie sunt practic la liber, cu biletul de trimitere.
Este foarte interesant şi ar merita o analiză mult mai amănunţită cauzele care duc la neeficientizarea acestui segment de prevenţie.
Când Ministerul Sănătăţii şi-a atins limitele în derularea unor programe de screening, Casa a preluat în baza plafonului.
Nu cred că ar strica o coerciţie, în sensul în care să se prezintă o mică sancţiune la început şi apoi discutabil. Inclusiv în statele vestice, cu sisteme puternice de sănătate, dacă nu ai făcut analizele, primele reţete pe care le accesezi în caz de boală acută sau cronicizată, le plăteşti integral, şi apoi intri pe asigurare. Fiecare stat are un mijloc de constrângere pentru a determina pacienţii pentru a fi mai proactivi.
Exista situaţia în care pacienţii să nu îşi recunoască serviciile, pacienţii pot vedea oricând dacă cineva în numele lor a accesat un serviciu medical.
Avem mijloace de control, ceea ce înseamnă că putem şi introducem şi mijloace de coerciţie pentru a aduce pacienţii la medici.
Cred că putem să accesăm foarte multe lucruri din sistemele europene, am început de la sistemul german în 97, dar am ajuns la sistemul românesc, ne-am îndepărtat mult de bază. Ar trebui să revenim la o structură serioasă după un model clasic, cu un anumit specific pentru ceea ce înseamnă medicina românească.
Accesul la servicii medicale în România este bun faţă de multe ţări dezvoltate şi multe ţări cu bugete de 8-10 ori mai mari decât al nostru, ceea ce nu este un lucru simplu. Avem o ofertă de servicii medicale bune, şi este în creştere, zona privată s-a dezvoltat foarte bine şi acordă multe dintre lucrurile care nu se fac în sectorul de stat. Finanţarea anumitor segmente şi salarii ale medicilor se apropie de multe ţări din Occident. În spitale, într-adevăr, le ţinem sub echilibru relativ financiar, însă este o discuţie mai amplă.
Eu cred că putem simplu să trecem de la actualul sistem, să redefinim pachetele de servicii asigurare sociale şi de sănătate. În prezent avem două pachete, de bază şi minimal.
Oferim pachetul minimal neasiguraţilor. Dar dacă ne uităm mai atent, pachetul minimal se apropie de pachetul de bază. În schimb, îi privăm de servicii medicale pe neasiguraţi pentru simplul fapt că nu au asigurare.
Avem 35% contributori, 65% persoane care nu plătesc şi sunt asiguraţi şi cei neasiguraţi. Ideal ar fi să fie o asigurare complementară care să fie deductibilă din impozit.
Prof. Univ. Dr. Viorel Scripcariu, Rector UMF "Gr. T. Popa" Iaşi
Avem un număr de aproape 10.000 de studenţi, atât români cât şi internaţionali.
Ne dorim foarte mult să putem ajuta şi sectorul privat. Universitatea poate face multe lucruri, dar depinde ce ne permite şi legea şi cum ne putem poziţiona în această direcţie.
Tinerii din ziua de azi vor o specialitate care le pot aduce mai mult o recunoaştere, atât ca profesie, dar şi materială. Specialităţile gren chirurgie generală, oncologică, plastică, sunt mai puţin interesante.
Posibilităţile de informare pe care le au tinerii acum sunt mult mai mari decât aveam noi la vremea respectivă, au o deschidere mai mare, au posibilitatea să cunoască şi alte servicii, au acces la Erasmus şi la facultăţile din Europa care fac parte din program.
Este îngrijorător că sunt domenii pentru care nu există interes, cine va ajunge să opereze? Actul chirurgical nu va putea fi făcut niciodată doar de roboţi.
Legea le permite doctorimor să rămână rezidenţi o viaţă întreagă, dacă ei nu vor să meragă ca medic la un anumit spital.
Se lucrează la modificări legislative care să asigure anumite grade de competenţe spitalelor. Nu poţi să nu ai spitale în teritoriu care să asigure urgenţele. La ora actuală suntem în situaţia în care spitalele din Iaşi sunt supra-încărcate cu bolnavi din toată Moldova.
Marinel Talpes, Director Manager Spital "Providenta" Iasi
În ultimii 10 ani, serviciile noastre au crescut exponenţial. Am făcut în ultimii ani în jur de 3600 interviuri, din care au rămas 150-200 de persoane. E foarte multă muncă pentru a găsi oamenii potriviţi, cu care să construieşti o echipă, un sistem.
A trebuit să construim cu oameni tineri, care să înţeleagă misiunea noastră. Avem un plan foarte ambiţios de cursuri, de dotări. Investiţia în cabinet se face cu şeful de secţie sau cu medicul care porneşte cu cabinet nou, cot la cot.
Sunt lucruri care fac diferenţa şi ajung foarte rapid să se vadă în atitudinea pacientului. Dacă medicii şi asistenţii au compasiune, au dragoste pentru această meserie, atunci toate lucrurile evoluează într-un sens pozitiv.
Am exemplul unui medic revenit din Beliga după 18 ani, şi am întrebat care e diferenţa dintre sistemul din Belgia şi ce e la noi şi a spus că nu e nicio diferenţă. Nu trebuie să căutăm în afară, trebuie să ne orientăm spre interior, la lucrurile care funcţionează, pentru a clădi în mod personalizat sistemul nostru medical.
Cred că trebuie să investim foarte mult în oameni. Consider că un medic bun, transparent, comunicativ, care preia un pacient cap-coadă şi ştie încotro să îl îndrepte, face diferenţa. Aici ne lipseşte ceva în educaţie, nu din punct de vedere profesional, ci în comunicare, în compasiune, în atenţie. La noi, 95% din medici au fost luaţi din rezidenţiat.
Pentru a face diferenţa în faţa pacientului, medicul trebuie îndrumat. În afară de nivelul de bază,medicii trebuie educaţi în direcţia compasiunii, voluntariatului. Trebuie ca pacienţii să redobândească încrederea în medici. Toate împreună crează un climat de încredere.
De multe ori se caută lucrurile care nu funcţionează şi se marşează pe ele. Dar avem un sistem care funcţionează şi care în ultimii ani a reuşit să aducă tipul de servicii adaptate, mai bine finanţate, care să acopere o paletă cât mai largă.
Noi trebuie să ne redefinim şi să ne căutăm bucuria, veselia, curajul de a face rai din ce avem. Este foarte important să dăm credit tinerilor, să fim transparenţi. Vin la noi grupuri de elevi, inclusiv de la Şcoala Altfel, nu noi trebuie să fim pregătiţi. Anul acesta am avut peste 40-50 de grupuri de diferite vârste. Oamenii trebuie să vadă exemplele pozitive, să se obişnuiască cu sistemul, să vină din urmă o generaţie educată, care să facă diferenţa.
Un spital privat poate să îşi acopere banii printr-un bun management. Investiţia a fost făcută de Mitropolie, dar noi în prezent ne autofinanţăm, dar derulăm multe programe. Gândim organizarea de sine stătătoare.
Dr. Gabriel Mazilu, Clinica ESTHEMA Iasi
Dacă nu vom asigura protocoale la nivelul spitalelor de stat, pe care spitalele private să le preia, atât pentru pacienţi, doctori, şi personalul auxiliar, nu vom putea avansa şi crea acel sistem frumos la care visăm.
Noi suntem foarte vulnerabili, iar pacienţii sunt foarte recalcitranţi şi dau în judecată doctorii, plătim asigurări de mii de euro pentru malpraxis.
E o luptă, cum ne dăm în judecată, care face o plângere mai bună la mangeri, etc. Clinicile ar trebui să facă protocoale de a apăra doctorii, pentru că pacienţii nu înţeleg că în urma unui act medical pot interveni complicaţii sau necesitatea unui act ulterior şi dau în judecata.
Peste tot se respectă protocolul. Dacă ai o bubă, nu vei ajunge la medicul specialist de chirurgie plastică în 5 ore, toţi aceştia sunt pacineţi cărora nu le este pusă viaţa în pericol şi consumă resurse.
Până să ajungă un pacient la un medic specialist să îşi trateze o problemă care nu îi pune viaţa în pericol, trebuie să ajungă la medicul de familie, să aibă asigurare, etc.
Camerele de gardă din ţară sunt înnăbuşite de situaţii simple care pot fi tratate în sistemul de medicină de familie sau prin prevenţei. Ar trebui să existe ambulatorii care să ofere asistenţă. Când e un singur medic de gardă de specialitate, cu doi rezidenţi, dacă e într-un spital judeţean, nu este ok.
Toată Europa este condusă după nişte protocoale medicale. Chiar nu reuşim la nivel de ţară să facem nişte protocale, inclusiv pentru pacienţi? Trebie protocoale care să îi apere pe pacienţi, pe doctori, şi care să ofere o bună funcţionare în spitale.
În fiecare minister al Sănătăţii din lume, există comisii de specialitate unde măcar o persoană este medic. Se pot face protocoale şi la nivel judeţean, în colaborare cu DSP, Colegiul Medicilor, Casele de Asigurări, pentru buna funcţionare.
Piaţa în ultimii 8 ani a fost în creştere, cu 20-25% pentru chirurgie estetică, în special datorită acestui trend de social media, Instagram.
Nimeni nu trimite un pacient către un psihiatru sau psiholog înainte de o intervenţie.
Chirurgia estetică este chirurgie la cerere, prin natura sa. Noi suntem printre cei mai vulnerabili în mediul privat. Dorinţele şi pretenţiile sunt foarte mari, au impresia că dacă plăteşte intervenţia chirurgicală poate avea foarte multe pretenţii.
Dacă s-ar face protocoale pentru pacienţi, spitale, doctori, medicii ar lucra mult mai relaxaţi.
Alexandru Baciu, proprietar Clinica ALCHIMEIA
Noi avem 50 de colegi in clinică. Ultimul venit ete un medic din Canada, care s-a relocate aici şi nivelul de trai este mai bun decât avea acolo. Motivatia financiară a contat mult în decizie, pe lângă familie. Salariile sunt relativ la fel, dar costurile mult mai mici aici.
Noi am devenit o populatie sedentară, fată de generatiile trecute. Stresul crescut se paote elimina prin exercitiu fizic. Tehnologizarea este şi ea important în creşterea incidentei problemelor de sănătate, ajungem să ne culcăm mult mai târziu decât bunicii noştri, deci ne odihnim mai putin.
Dr. Mihaela Dobrovat, proprietar şi manager clinica "Equilibrium" Iaşi
In Vest spitalele de psihiatrie s-au inchis. Aceste afectiuni se tratează local, în centre de zi, prin integrarea pacientului în zona de muncă. În Italia de exemplu, au transformat tot sistemul, pacientii sunt tratati in regiunea în care trăiesc.
Psihiatria este o zonă delicată. Diagnosticul duce de multe ori la pierderea jobului. Asta este o nouă povară pentru pacient.
La Iaşi încă avem Spitalul Socola, dar au apărut şi centre mai mici. În rest nnu s-a schimabt nimic, desi avem legislatia necesară. La implementare am rămas la fel. Deşi recomandările OMS este să desfiintăm spitalele de psihiatrie.
Una din marile probleme ale zilei este comunicarea. Foarte putin unii cu altii.
Ultimele studii spun că suportul social şi comunicarea sunt de bază pentru calitatea vietii.
De multe ori pacientii cu atacuri de panică se duc la camera de garda şi primesc tot felul de analize.
Andrei Reurean-Pintilei, Director Clinica CONSULTMED Iaşi
Nu avem medici de familie la tară.
Piramida ar trebui să fie : Medic de familie, medic specialist, spital. Urgentele să ajungă la camera de garda.
Un medic de familie care se duce la tară ar trebui stimulat, cu un spor de zonă, de preventie.
Este nevoie de predictibilitate din partea legislatiei.
Creşte ponderea persoanelor cu diabet, avem cazuri şi la copii şi adolescent. Avem cazuri de bully la copii cu diabet. Diabetul are cause genetice dar şi legat de alimentatie si stress. Sunt cazuri când copiii fac diabet la 1 an după un examen de admitere.
Este nevoie de sport, alimentatie, educatie. Este nevoie de echilibru.
Prof. Univ. Dr. Dan Timofte, Manager Spital "Sf. Spiridon" Iaşi
Inainte de pacientul se ducea la spital pentru orice problemă. Pandemia a avut o consecintă, a schimbat piramida, caând spitalele nu au mai primit decât urgente. Populatia s-a obisnuit şi acum ne-a scăzut numărul de spitalizări pe zi. Trebuie să tratăm ce putem în ambulatoriu. Sistemul de sănătate trebuie adaptat la nevoile româneşti.
Fiecare spital negociază ce tarife are la spitalizare. Este o problemă la nivel national. S-a incercat obtinerea de finantare pentru zilele în plus, care sunt cheltuieli pentru spital.
Avem proceduri pentru toate situatiile, protocoale.
Un alt dezavantaj este că avem pacientii din toate judetele Moldovei şi multe cazuri au internări lungi, care nu sunt compensate.
Avem 5% cazuri de nosocomiale in spital, pe an.
Ovidiu Săcuiu, manager Clinica Medanima
Nu există nicio clinică din Anglia care să aibă inovatia pe care o avem noi la Iaşi. Prefer să lucrez aici, pe un venit bun şi să fiu alături de familie.
La Iaşi nu putem aduce un psihiatru pediatric pentru că nu există formare locală. Avem probleme de altă natură. Dar probleme sunt peste tot în lume, inclusiv legate de finantare.
Cred că numărul cazurilor psihiatrice a crescut şi pentru că tot mai multi vin la tratament, convinşi de familie. Reducerea stigmatizării a ajutat oamenii să vină la medic. De aceea avem o incidentă crescută.
Copiii văd afectiunea psihică ca pe ceva cool.
Prof. Univ. Dr. Grigore Tinica, Manager Institutul de Boli Cardiovasculare “Prof. Dr. George I.M. Georgescu” Iaşi
Sistemul actual de sănătate din România este mai bun decât se vorbeşte. Am observat din experienţă că serviciile urmează banul. Dacă s-a hotărât la nivel central din ţara noastră să plătim mai mult sau nelimitat serviciile de ambulator, s-au dezvoltat acestea, mai ales în sistemul privatal sistemului de sănătate.
De aceea se întâmplă anumite discrepanţe, această înghesuială la camera de gardă, când omul nu mai poate, sau nu doreşte să meargă la medicul de familie sau într-un sistem ambulator, sau nu a mers până atunci în ambulator sau la un spital calificat şi ajunge să vină cu o urgenţă medico-chirurgicală.
Dacă, noi fiind o instituţie terţiară de tratament de înaltă performanţă, tragem la turta noastră. Propunerea este ca CNAS şi ministerul Sănătăţii, alături de Guvern, să asigure cabinete de înaltă performanţă. Atunci, aceste instituţii vor trage după ei şi pe ceilalţi, fie că sunt spitale terţiare sau publice.
În 2013, peste 100 de milioane de euro a plătit CNAS pentru tratamente ale bolilor cardiovasculare în străintate. Majoritatea acestor tratamente, erau plătite pentru unii pacienţi din Bucureşti şi din Vestul ţării, cu toate că şi Bucureştiul şi Vestul ţării sunt mai bine asigurate, cu mai multe spitale, etc.
Spitalele private, că ele sunt acum triggerul unde merge banul, foarte bine se pliază pe capacitatea de a găsi locurile unde se duc banii.
