Cancelarul Angela Merkel, cel mai popular politician german şi cea mai puternică femeie din lume, a primit ieri oficial şefia noului guvern de la Berlin sub promisiunea că va inversa o parte din reformele care au făcut din Germania una dintre cele mai competitive economii din Europa, că va introduce în premieră un salariu minim şi că va acorda mai puţină atenţie reformei energetice, cel mai ambiţios plan al ei, şi mai multă stimulării creşterii. Angajamentele, criticate de industriaşii germani, sunt veşti bune pentru România şi mai ales pentru exportatorii români deoarece creşterea salariilor şi a economiei va duce la un consum intern mai mare, iar Germania este cel mai mare partener comercial al României, cu care se apropie de echilibru.
De asemenea, veştile sunt bune şi pentru economiile mai slabe din zona euro, aşa cum a sesizat premierul Franţei Pierre Moscovici, deoarece prin majorarea costurilor cu forţa de muncă exporturile germane devin mai scumpe, lăsând loc pe piaţa internaţională exportatorilor din ţări mai puţin competitive.
„Avem şansa ca în următoarea perioadă legislativă să contribuim la echitatea dintre generaţii fără datorii noi“, a declarat Merkel când şi-a prezentat cabinetul.
Compromisul prin care s-a ajuns după negocieri record la un guvern de coaliţie între creştin-democraţii lui Merkel şi opoziţia social-democrată trage Germania către stânga, inversând reformele Hartz IV ale cancelarului Gerhard Schröder creditate cu transformarea Germaniei în ultimul deceniu din „omul bolnav“ al Europei în principalul motor de creştere al continentului, scrie The Telegraph.
Economişti şi oameni de afaceri de toate tipurile s-au grăbit să atace planurile de guvernare, criticându-le că nu fac nimic pentru a stopa eroziunea lentă a dinamismului german şi că insistă inflexibil pentru mai multă austeritate în Europa.
„Este o şansă pierdută pentru viitorul Germaniei. Înţelegerea pune presiuni suplimentare pe afaceri şi face din Germania un loc mai puţin atractiv pentru industrie“, şi-a exprimat frustrarea Ulrich Grillo, reprezentant al puternicei asociaţii a industriaşilor BDI.
Industriaşii nu vor salarii mai mari pentru angajaţi
Antreprenorii sunt furioşi că noul guvern va introduce, la cererea socialiştilor, un salariu minim pe economie de 8,5 euro pe oră, unul dintre cele mai mari din UE, şi că va încerca să descurajeze munca temporară, unul din atuurile economiei germane în timpul crizei. Noua strategie a guvernului va face ca ponderea taxelor în costurile cu forţa de muncă să se apropie la 50%, al treilea cel mai ridicat nivel din statele OECD.
„Vedem o inversare graduală a reformelor care au făcut Germania competitivă. Aceasta nu va putea fi percepută cât timp Germania este pe val. Dar va lovi la următoarea criză“, consideră Christian Schulz, analist la Berenberg Bank.
Jens Weidmann, şeful băncii centrale germane, a explicat că anii buni au ascuns regresul şi a avertizat că Germania ar putea redeveni omul bolnav al Europei dacă nu are grijă. Investiţiile sunt în scădere, iar productivitatea s-a îmbunătăţit lent în ultimii zece ani, cu jumătate din viteza medie din OCDE.
Germania nu face ceea ce predică
Pe lângă introducerea salariului minim, noul guvern a promis că va cheltui mai mult pe pensii şi că va micşora vârsta de pensionare pentru anumite categorii de salariaţi. Însă mulţi economişti şi oameni de afaceri atrag atenţia că noile obiective vor fi greu de atins fără majorarea taxelor, ceea ce Merkel exclude, şi că acestea nu se concentrează destul pe priorităţile industriei, pe investiţii mai mari în infrastructură şi modificarea reformei energetice. Unii critici spun că priorităţile de cheltuieli ale guvernului dau un exemplu negativ altor state europene cărora Germania le-a cerut să fie mai cumpătate cu datoriile şi cheltuielile, notează The Wall Street Journal. Spre exemplu, guvernul va permite persoanelor în vârstă de 63 de ani să se pensioneze anul viitor, în loc de 2015, şi să beneficieze de pensie întreagă dacă au 45 de ani vechime în muncă. „Să oferi pensii la vârsta de 63 de ani se bate cap în cap cu ceea ce Germania a recomandat altor state europene“, atrage atenţia Michael Hüthe, şeful Institutului pentru Economia Germană. Subvenţionarea pensiilor publice atrage deja 28% din cheltuielile din bugetul federal. Germanii sunt cea mai îmbătrânită populaţie din UE.
În privinţa reformei energetice, prin care Merkel face ca Germania să treacă de la energie nucleară la energie „verde“ cu un efort financiar mai mare din partea populaţiei şi companiilor, noul cabinet a făcut clar că aceasta nu mai este prioritară, locul ei fiind luat de creşterea economică. Responsabilitatea reformei trece de acum de la ministerul mediului la cel al economiei, condus de liderul social-democrat Sigmar Gabriel. Germania ocupă locul doi în UE, după Olanda, la mărimea preţurilor energiei, care sunt de două ori mai mari decât cele din SUA. „Astfel, prioritatea guvernului este de a se asigura că competitivitatea economiei nu este compromisă de reforma din energie“, a afirmat Famke Krumbmuller, analist la Eurasia Foundation.
Industria este sceptică, deoarece acordul de guvernare prevede, într-adevăr, reducerea subvenţiilor pentru energia solară şi eoliană, dar pe de altă parte grăbeşte trecerea la energie verde.
Merkel, de la fiică de preot la cea mai puternică femeie politician din lume
Fiică a pastorului protestant Horst Kasner şi crescută în Germania fostului bloc comunist, Angela Merkel a devenit cea mai puternică femeie din lume guvernând cea mai mare economie europeană. Ea este cea care dă tonul politic pe continent, scrie AFP.
Alintată de germani Mutti, „mami“ în traducere, pentru stilul său direct şi eficient precum şi pentru că le dă germanilor sentimentul siguranţei, Merkel şi-a câştigat imensa popularitate în rândul acestora pentru felul în care a ajutat ţara să treacă peste criza financiară mondială. Însă în străinătate, în ţările lovite de criză, cancelarul este blamat din cauza medicamentului amar al reformelor şi austerităţii prescris cu încăpăţânare. În Grecia, Portugalia şi Spania, cei ieşiţi în stradă o învinovăţesc pentru tăierile bugetare şi în special salariale, care, spun ei, au făcut imposibilă creşterea economică. Alţii o acuză că, rămânând mereu rezervată, Merkel şi-a perfecţionat arta de a spune puţin şi de a evita să jignească sau să promită, oferind ţării sale un fals sentiment de securitate.
Biograful lui Merkel, Gerd Langguth, a subliniat atitudinea de „sfinx“ a acesteia, care i-a permis cancelarului să iasă învingătoare şi în cele mai nefavorabile situaţii.
Merkel are un doctorat în fizică şi a stat departe de viaţa politică până la căderea zidului Berlinului, în 1989. Un an mai târziu, ea s-a alăturat Uniunii Creştin-Democrate şi a câştigat primul său loc în parlamentul german. Merkel a fost numită ministru federal pentru probleme de familie, femei şi tineret în 1991 de căre cancelarul Helmut Kohl, iar mai târziu a preluat ministerul mediului înconjurător.
În 2000, Merkel a fost aleasă preşedintă a Uniunii Creştin-Democrate pentru ca în 2005 să devină prima femeie cancelar al Germaniei şi singura femeie, după Margaret Thatcher, din Marea Britanie, care conduce o mare putere europeană. Revista Forbes a onorat-o pe Merkel cu titlul de cea mai puternică femeie din lume de opt ori în ultimii zece ani.
„Merkel satisface dorinţa germanilor de consens şi armonie“
Pierre Moscovici, premierul Franţei: „Este adevărat că administraţia precedentă s-a concentrat mult prea mult pe politicile de austeritate. Acum, social-democraţii au devenit parteneri de guvernare şi cred că Germania se va orienta mai mult spre creştere“.
Manfred Guellner, şeful agenţiei berlineze de şondaje de opinie Forsa: „Merkel satisface dorinţa germanilor de consens şi armonie. Acesta este fundamentul popularităţii ei incredibile în rândul alegătorilor. Va continua să conducă noua mare coaliţie în aceeaşi manieră“.
Jacob Funk Kirkegaard, membru al Peterson Institute for International Economics din Washington: „Merkel a monopolizat din nou în totalitate centrul politicii germane. Merkel este cel mai popular politician din Germania, iar Partidul Social-Democrat «nu mai are nicio strategie prin care să o atace»“.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 18.12.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
