Multinaţionalele din România mai au la dispoziţie mai puţin de o lună şi jumătate pentru a depune la ANAF formulare fiscale cerute de noua directivă UE 881/2016, pentru a nu fi amendate cu 100.000 de lei.
Noile penalităţi vin ca urmare a transpunerii în legislaţia din România a Directivei UE 881/2016 privind schimbul automat al rapoartelor pentru fiecare ţară în parte (CbCR). Colectarea acestor informaţii are drept scop efectuarea de analize de risc privind preţurile de transfer şi este implementată la nivelul Uniunii Europene dar preluată şi de o serie de alte ţări din afara Uniunii Europene.
Pe 14 noiembrie 2017 s-a publicat in Monitorul Oficial un ordin prin care se aprobă modelele de formulare ce trebuie depuse la ANAF privind raportarea pentru fiecare ţară în parte. Anterior, în 9 iunie 2017 Guvernul României a implementat Directiva 881/2016 ce conţinea condiţiile şi cerinţele de raportare.
De la publicarea acestor formulare, fiecare companie care face parte dintr-un grup multinaţional de companii cu cifra de afaceri consolidată de peste 750 milioane de euro are obligaţia de a notifica autorităţile fiscale din România. Această notificare trebuie depusă atât pentru anul financiar 2016, cât şi pentru anul financiar 2017, cât mai curând de la data publicării modelelor de formulare, adică 14 noiembrie 2017.
În plus, companiile trebuie să transmită companiei mamă finale, până la 31.12.2017, anumiţi indicatori financiari cu privire la anul fiscal ce începe după 1 ianuarie.
În schimb, un grup de companii care depăşeşte cifra de afaceri de 750 milioane EUR dar nu are filiale în mai multe jurisdicţii nu trebuie să pregătească şi să depună rapoarte pentru fiecare ţară în parte (în această categorie intră spre exemplu companiile de stat Hidroelectrica SA şi Romgaz SA).
”Cu toate că textul legislativ menţionează specific că nu pot fi realizate ajustări de preţuri de transfer strict în baza informaţiilor simpliste prezentate în raportările pentru fiecare ţară în parte CbCR, ne aşteptăm la o intensificare semnificativă a agresivităţii autorităţilor fiscale vizavi de filialele grupurilor multinaţionale ce înregistrează în România pierderi, sau rezultate fluctuante. Toate aceste acţiuni de inspecţie sau analiză de risc vor fi acum demarate pe fondul utilizării extensive a informaţiilor din rapoartele pentru fiecare ţară în parte CbCR”, explică Viorel Sbora, Manager ATIPIC Transfer Pricing Solutions
Măsurile din Directiva 881/2016 au fost derivate din acţiunea 13 din planul BEPS al OECD, care a fost preluată de numeroase alte ţări din afara OECD şi UE (spre exemplu Singapore, China etc). Astfel, se poate afirma că există de data aceasta toate premisele că schimbul de informaţii se va şi realiza în practică şi în plus se va realiza la nivel internaţional, indiferent dacă anumite ţări sunt sau nu parte din OECD sau UE.
Suplimentar, OECD a publicat un manual care să ajute autorităţile fiscale să interpreteze rapoartele pentru fiecare ţară în parte CbCR şi în cele din urmă să-şi concentreze toate resursele pe verificarea amplă a companiilor ai căror indicatori financiari-fiscali indică un potenţial risc de mutare a profiturilor.
”Odată cu izbucnirea scandalurilor Panama Papers, LuxLeaks şi Paradise Papers şi cu graba cu care se implementează toate aceste noi modificări legislative devine din în ce mai clară trecerea la următorul nivel de transparenţă fiscală, şi anume obligarea grupurilor multinaţionale de a face publice aceste rapoarte pentru fiecare ţară în parte CbCR. Însă nu trebuie trecut cu vederea că aceste măsuri pot genera dispute aprige între guvernele ţărilor cu rate de impozitare reduse şi cele ale ţărilor cu rate de impozitare mari.”, a declarat Viorel Sbora, Manager ATIPIC Transfer Pricing Solutions, singura companie locală specializată exclusiv în servicii de consultanţă de preţuri de transfer.
Efectele noii legislaţii asupra companiilor locale
În România există mai multe categorii de companii ce fac parte din grupuri cu cifra de afaceri consolidată de peste 750 milioane EUR ce vor avea obligaţia de a depune raportul pentru fiecare ţară în parte (CbCR).
O primă categorie o reprezintă companiile mamă finale. Singura companie din România în această ipostază la acest moment este Dedeman SRL.
O altă categorie este reprezentată de companii din grupuri la origine româneşti ce au companiile mamă finale în alte ţări şi care cel mai probabil îşi vor desemna companiile mamă surogat în România, spre exemplu companii din grupurile Tinmar, RCS&RDS şi A&D Pharma.
O a treia categorie şi în fapt cea mai importantă înglobează companiile din grupuri ce vor depune rapoarte pentru fiecare ţară în parte în ţări care din varii motive nu vor putea schimba automat aceste rapoarte cu România declanşându-se astfel riscul sistemic şi generând în consecinţă obligaţia companiei locale de a depune raportul şi în România.
Totusi, este important de luat în calcul că România nu a semnat încă acordul multilateral de schimb al rapoartelor pentru fiecare ţară în parte si ca atare nu o să poată face schimb automat de informaţii cu marea majoritate a jurisdicţiilor din afara Uniunii Europene chiar dacă acestea au semnat acest acord multilateral, de exemplu Statele Unite ale Americii, Turcia, Elveţia, China, Canada, India, Israel, Japonia, Rusia, Singapore, Emiratele Arabe Unite, Kuweit, Lebanon, Panama sau Insulele Virgine Britanice.
Companiile care nu se conformează pot fi amendate de autorităţile fiscale din România cu sume cuprinse între 30.000 lei şi 100.000 lei pentru nedepunerea sau depunerea cu întârziere a raportărilor pentru fiecare ţară în parte CbCR, amenzi între 500 lei şi 1.000 lei pentru contribuabilii mici şi respectiv între 1.000 lei şi 5.000 lei pentru contribuabilii mijlocii şi mari pentru nedepunerea notificărilor cu privire la entitatea raportoare.
