Creditarea totală privată pentru populaţie şi companii s-a menţinut anul trecut în teritoriul pozitiv, susţinută de avântul împrumuturilor în lei, însă ritmul anual de creştere a creditului privat a rămas anemic, de doar 1,2%, soldul ajungând la 220,1 miliarde de lei.
În timp ce creditele în lei sunt „pe val, graţie scăderii dobânzilor, împrumuturile în valută şi-au continuat declinul. Ritmul de creştere al creditării totale a încetinit spre finalul anului, iar în decembrie s-a înregistrat chiar o scădere lunară faţă de soldul din noiembrie, de 0,2%, după trei luni consecutive de creştere.
România a rămas codaşa Europei în privinţa gradului de intermediere financiară, având printre cele mai scăzute ponderi în PIB ale activelor bancare şi creditelor.
Ponderea creditului privat în PIB a revenit la nivelul de dinainte de 2007, coborând sub 30%, până la 29%. Iar ponderea activelor bancare în PIB a scăzut sub 60%. Tendinţa de restrângere a bilanţurilor băncilor controlate de acţionari străini a fost greu de domolit în ultimii ani în condiţiile în care au avut de făcut curăţenie la nivelul portofoliilor de credite neperformante. Iar intensificarea dezintermedierii şi-a pus amprenta asupra întârzierii revigorării accelerate a creditării.
„România continuă să înregistreze creştere economică aproape fără susţinerea creditării, în condiţiile în care ponderea creditului privat în PIB a scăzut anul trecut spre 29% din PIB, minumul ultimului deceniu, de la 30,5% în 2015 şi un vârf precriză de aproximativ 40%“, scriu analiştii de la ING Bank. România a fost în ultimii ani pe podiumul european, având printre cele mai rapide ritmuri de creştere economică.
