Statistica anunţă astăzi de unde a venit creşterea economică în primul trimestru din 2014. Analiştii spun că industria şi consumul au fost cele mai importante motoare

Institutul Naţional de Statistică anunţă astăzi care au fost componentele care au contribuit la avântul economiei din primele trei luni ale anului. România a fost în primul trimestru liderul Europei cu cel mai rapid ritm de creştere al economiei, de 3,8% faţă de aceeaşi perioadă de anul trecut.

Industria şi exporturile au avut în primele trei luni ale anului creşteri de două cifre. Producţia industrială a crescut în trimestrul I cu aproape 11%, iar exporturile cu 10%, com­parativ cu aceeaşi perioadă a lui 2013. Industria a adus anul trecut două treimi din creşterea economică şi a rămas şi în 2014 unul dintre principalele motoare pentru economie.

Vestea cea mai bună din primul trimestru a venit de la comerţul cu amănuntul, care a acce­le­rat. Cifra de afaceri din comerţul cu amă­nun­tul - cel mai important indicator pentru con­su­mul populaţiei - a făcut în T1 un salt de 9,3% pe se­rie brută. În martie, faţă de aceeaşi lună de anul trecut, consumul a avansat puternic, la 13,6%.

Însă, în primul trimestru nu au lipsit şi veştile proaste. Construcţiile şi-au continuat declinul, scăzând cu peste 9% comparativ cu primul trimestru de anul trecut. Lucrările de infrastructură s-au prăbuşit în primul trimestru cu 25% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în condiţiile în care investiţiile statului au înregistrat un declin de aproape 50%.

Eugen Sinca, senior economist al BCR, spu­ne că rămâne un semn de întrebare cu pri­vi­re la durabilitatea creşterii economice din pre­­zent, care este susţinută de exporturi şi de con­sumul populaţiei, dar este lipsită de spri­jinul investiţiilor. El a adus în discuţie datele sta­tistice îngrijorătoare care au venit dinspre lu­crările de infrastructură care s-au com­pri­mat cu 25% în primul trimestru pe fondul lipsei de resurse financiare din buget, al ab­sor­bţiei

sub aşteptări a fondurilor europene şi al întâr­zie­rii în lansarea unor proiecte în par­te­neriat public - privat pentru care s-ar putea găsi bani.

Relaxarea suplimentară a politicii mone­tare a BNR prin reducerea rezervelor minime obli­ga­torii la lei este absolut necesară în contextul dez­intermedierii financiare pe partea de valută care are loc în prezent, mai spune analistul BCR.

În timp ce comparativ cu primul trimestru din 2013 PIB-ul a crecut cu 3,8% faţă de T4/2013 economia practic a stagnat. Creşterea PIB în T1/2014 a fost de doar 0,1% faţă de T4/2013, conform datelor INS.

„Avansul foarte puternic consemnat în ultimele două trimestre din 2013 (+1,8% T3/2013 faţă de T2/2013 şi +1,6% T4/2013 faţă de T3/2013) a creat o bază înaltă şi a dus la o pierdere a momentului creşterii economice la începutul acestui an (doar 0,1% T1/2014 faţă de T4/2013). Creşterea economică de 1,6% din T4/2013 a fost susţinută şi de factori temporari, cum ar fi agricultura, care a crescut cu 5,5% în acel trimestru“, explică Sinca.

Mihai Pătrulescu, senior economist al UniCre­dit Ţiriac Bank, anticipează o decele­rare a sectorului industrial începând cu al doi­lea tri­mestru al anului. „Producţia industrială a ac­ce­le­rat substanţial în perioada aprilie-de­cembrie 2013, pe fondul dezvoltării unor noi ca­pacităţi de producţie. Însă, anticipăm ca această acce­le­rare să creeze un efect de bază negativ în 2014.“

Cu toate acestea, analistul UniCredit ră­mâ­ne optimist cu privire la sursele de creştere bazate pe cererea internă.

Pentru primul trimestru din acest an ana­liştii economici au anticipat o creştere econo­mică cuprinsă în intervalul 2-4%, faţă de ace­eaşi perioadă din 2013.