Criza financiară şi criza datoriilor suverane au zguduit sectorul bancar la nivel mondial, trecându-se de la o perioadă de relativ calm şi prosperitate la una de incertitudine mare. Odată ce şocul dispare şi industria se adaptează, se conturează temele-cheie care vor afecta modelele de afaceri în domeniul bancar pentru decenii.
EY, una din cele mai mari firme de audit şi consultanţă la nivel mondial, a indentificat opt tendinţe majore care vor influenţa banking-ul până în 2030 şi după:
1. Naţionalism vs globalism: limite ale modelului bancar la nivel mondial
Noile provocări economice ar putea împinge multe ţări să adopte abordări comerciale protecţioniste. Acest lucru ar putea afecta capacitatea băncilor de a intra pe pieţe sau a ieşi din anumite pieţe şi ar putea să apară constrângeri asupra structurilor de proprietate şi repatrierii fondurilor.
Forţele concurente ale naţionalismului şi globalismului au dimensiuni politice şi economice. Prin urmare, băncile se confruntă cu alegeri dificile în stabilirea strategiei globale. O modalitate prin care băncile pot soluţiona această problemă strategică este prin plasarea clienţilor în centrul procesului de luare a deciziilor. Banca anului 2030 poate optimiza portofoliul de produse şi prezenţa geografică. Operaţional, băncile trebuie să ia în considerare structura cea mai adecvată care se aliniază la obiectivele generale, îndeplineşte cerinţele de reglementare şi este viabilă din punct de vedere economic.
2. Capitalismul de stat: o nouă forţă în banking-ul global
Banca anului 2030 va fi obligată să ţină cont de stat la un nivel fără precedent. Deşi arhitectura precisă a reglementărilor globale este în proces de formare, implicarea statului atât în structura industriei bancare, cât şi în operaţiunile zilnice, este în creştere – fiind inexorabilă şi ireversibilă. În ciuda obstacolelor noilor reglementări, această schimbare va genera, de asemenea, noi modele de business, guvernele cu resurse limitate agreând parteneriate cu instituţii capabile să ofere idei, capital şi abilităţi operaţionale. Statul însuşi va fi, în multe ţări, proprietar semnificativ sau operator al unor bănci, ceea ce va pune probleme interesante cu privire la posibilitatea de a gestiona băncile pentru beneficiul societăţii sau, mai precis, în interesul „vistieriei” naţionale şi ridică astfel întrebări cu privire la natura relaţiilor cu instituţiile private. Această implicare a statului va avea efecte profunde asupra structurii, operaţiunilor, modelelor de business, profitabilităţii şi guvernanţei instituţiilor de credit. Procesul de remodelare a serviciilor financiare de-abia a început, va fi de lungă durată şi va avea efecte profunde asupra instituţiilor financiare importante.
Redefinirea relaţiei dintre instituţiile financare şi stat (şi invers) va fi una dintre temele şi provocările deceniilor următoare. Banca anului 2030, în cazul în care nu va fi o entitate de stat, va avea inevitabil concurenţi mari şi clienţi care sunt de stat. Colaborarea eficientă cu aceste organizaţii va necesita o înţelegere profundă a obiectivelor lor, a motivaţiilor, a punctelor lor tari şi slabe.
3. Fluxurile comerciale: sursă de oportunitate şi volatilitate
În condiţiile în care cea mai mare parte a comerţului are loc în cadrul regiunilor, băncile globale va trebui să multiplice expertiza partenerilor regionali puternici. Există un potenţial ridicat pentru băncile de investiţii regionale şi creşterea campionilor regionali puternici. Legat de această temă, băncile de succes la nivel mondial în 2030 vor fi, de asemenea, cunoscute pentru standardele înalte ale serviciilor şi pentru relaţiile de lungă durată cu clienţii.
