Rusia a fost acuzată că foloseşte o combinaţie de forţe militare convenţionale şi neoficiale, atacuri cibernetice, propagandă şi alte tactici indirecte.
Luna trecută, autorităţile de la Helsinki şi-au exprimat îngrijorarea în legătură cu ceea ce consideră ca fiind o intensificare a propagandei Kremlinului în Finlanda.
Jori Arvonen, subsecretar finlandez de stat pentru Afaceri Europene, a declarat că discuţia privind înfiinţarea acestui centru s-a purtat cu Statele Unite, Marea Britanie, Germania, Franţa, Italia, Spania, Polonia, Suedia şi statele baltice, dar şi cu oficiali UE şi NATO.
Atacurile de tip hibrid pot fi "de natură diplomatică, tehnologică sau financiară", a mai declarat Arvonen.
"De exemplu, în Finlanda se discută mult despre modul în care Rusia influenţează informaţiile", a declarat oficialul finlandez, care a indicat reţeaua teroristă Stat Islamic drept o altă entitate care utilizează tactici hibride, folosind dezinformarea pentru a radicaliza simpatizanţii.
Săptămâna trecută, Hans-Georg Maassen, şeful agenţiei germane de spionaj intern BfV, a declarat că autorităţile de la Berlin sunt extrem de preocupate de riscul unei potenţiale implicări a Moscovei în alegerile legislative din Germania, ce sunt programate să aibă loc anul viitor.
Iar oficialii din cadrul serviciilor secrete americane au avertizat înainte de alegerile pentru preşedinţia SUA asupra unei campanii care ar fi avut drept scop să submineze credibilitatea procesului electoral, suspectând că Moscova s-ar afla în spatele acestor acţiuni. Oficialii ruşi au negat orice implicare.
