Licitaţii amânate pentru construcţia de autostrăzi pe bani europeni, contracte reziliate pe bandă rulantă, concesiuni al căror termen de depunere a ofertelor a fost decalat – astfel arată, pe scurt, „tabloul“ infrastructurii rutiere din România în acest an. Dacă în anii anteriori autorităţile anunţau întârzierea inaugurării unor autostrăzi pe măsură ce lucrările înaintau într-un ritm lent, în prezent nici nu se mai ajunge la stadiul în care lucrările încep şi deja procedurile de atribuire sunt decalate. Cu alte cuvinte, construcţia unei noi autostrăzi în România este amânată încă de dinainte de a începe efectiv.
„Ne-am obişnuit cu situaţia aceasta, nu mai e nicio surpriză pentru nimeni (faptul că nu se încep noi şantiere de autostrăzi – n.red.). Începem să ne obişnuim cu involuţia şi degradarea infrastructurii rutiere din România. Dacă nici măcar o centură inaugurată recent, cum e cea a Caransebeşului, nu poate fi circulată pentru că s-a surpat, ce alte pretenţii să mai avem?“, spune Augustin Hagiu, consultant în transporturi. Centura Caransebeşului a fost inaugurată în 2011, însă a fost închisă ulterior pe fondul surpării taluzurilor şi a carosabilului, potrivit presei locale. În acest context, sectorul construcţiilor, care ar putea da un suflu nou economiei locale, se află în letargie şi trăieşte doar din lucrările contractate anii anteriori, dar care încet-încet vor fi finalizate. Un euro investiţie publică aduce un aport la formarea PIB-ului de 0,5 eurocenţi, potrivit estimărilor unor specialişti din finanţe, astfel că investiţii masive în sectorul de infrastructură de transport ar putea avea o contribuţie decisivă la creşterea economică a României. Spre exemplu, şantiere de autostrăzi de 2,5 mld. euro ar fi adus anul acesta un aport de 1,25 mld. euro la PIB, echivalentul unei creşteri economice de aproape 1%, potrivit calculelor ZF.
Estimările pentru anul 2013 indică o creştere economică de peste 2% anul acesta, bazată doar pe exporturi şi agricultură.
Tergiversări în licitaţii
Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), instituţie ce are anul acesta pe mână un buget de 1,2 miliarde de euro, a tergiversat de la finalul verii anului trecut până în această vară atribuirea unor contracte pentru construcţia a 72 de kilometri pe ruta Lugoj-Deva. Chiar dacă în cele din urmă statul a desemnat constructorii, lucrările nu au început nici până acum, potrivit informaţiilor ZF. Mai mult, în cazul unor autostrăzi precum Sebeş-Turda sau Comarnic-Braşov termenul de depunere a unor oferte a fost prelungit cu cel puţin o lună, ceea ce înseamnă că desemnarea unor constructori va mai întârzia.
„Şi mai important este semnalul negativ pe care aceste amânări îl transmit investitorilor străini, probabil va fi afectată încrederea acestora în România.
Trebuie să ne raportăm la nevoile de dezvoltate a infrastructurii româneşti. Nu reuşim să ne conectăm la Europa civilizată, rămânem cu zeci de ani în urmă faţă de aceasta. Infrastructura trebuie să fie o prioritate asumată politic. Cel puţin din punct de vedere declarativ, se punctează foarte mult asupra importanţei infrastructurii, însă pe teren rezultatele încă nu se văd“, a spus Laurenţiu Plosceanu, preşedintele Asociaţiei Române a Antreprenorilor de Construcţii (ARACO).
Cel puţin un nou şantier de autostrăzi a apărut anual din 2008 până anul trecut. Dacă în 2008 începeau lucrările la tronsoanele Bucureşti-Ploieşti şi la centura Constanţei la standard de autostradă, în 2009 au fost demarate şantierele pe Medgidia - Constanţa, Arad - Timişoara şi centura Aradului, potrivit datelor centralizate de ZF. Un an mai slab a fost 2010, când singurul şantier pe care au început lucrările a fost Deva - Orăştie, autostradă ce a fost inaugurată în totalitate în luna mai.
A urmat un an 2011 plin de noi licitaţii pentru autostrăzi realizate din fonduri europene, astfel că pe majoritatea tronsoanelor de autostrăzi din vestul ţării, situate pe Coridorul IV paneuropean, au început să apară primii muncitori şi primele buldozere în 2011. În 2012, ritmul de atribuire de noi autostrăzi a scăzut, astfel că singurul nou şantier demarat a fost cel pentru construcţia a 6,5 kilometri din autostrada Bucureşti - Ploieşti. Deşi autostrada Bucureşti - Ploieşti a fost finalizată anul trecut, lucrările la primii 6,5 kilometri, care leagă şoseaua Petricani din Bucureşti de centura Capitalei şi care practic sunt vitali pentru accesul pe şosea mai departe către Ploieşti, au fost demarate abia anul trecut. În prezent însă lucrările stagnează din cauza lipsei de fonduri, iar Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) spunea recent că în funcţie de alocările bugetare, porţiunea de 6,5 kilometri ar putea fi gata în 2015.
În 2013 însă niciun nou şantier de autostrăzi nu a fost început.
Efecte amânate pentru 2014
„Influenţa este bineînţeles negativă, mai ales că o bună parte a anului acesta programul sectorial POS-T (prin care se alocă bani europeni pentru construcţia de infrastructură de transport – n.red.) a fost suspendat. Autostrăzi precum Comarnic - Braşov sau Craiova - Piteşti sunt întârziate, iar termenele (de depunere a ofertelor – n.red.) s-au decalat o dată, probabil se vor mai decala încă o dată, astfel că efectele pe care începerea construcţiei acestor autostrăzi le va avea se amână pentru 2014“, spune Plosceanu de la ARACO.
CNADNR nu a răspuns până la închiderea ediţiei la solicitarea ZF privind şantierele de autostrăzi demarate în perioada 2008-2013. Directorul general al CNADNR Narcis Neaga nu a putut fi contactat până la închiderea ediţiei pentru a spune dacă vor începe noi şantiere de autostrăzi până la finalul anului.
România poate primi bani europeni pentru două coridoare de transport în 2014-2020
Comisia Europeană a aprobat noua politică privind infrastructura de transport a UE în perioada 2014-2020, urmând ca două dintre cele nouă coridoare principale europene să traverseze România, unde pot primi finanţare mai multe proiecte, precum calea ferată Arad-Braşov-Bucureşti-Constanţa şi portul Constanţa, potrivit Mediafax.
Bugetul multianual al UE pentru 2014-2020 alocă 26 de miliarde de euro pentru cele nouă coridoare de transport. România este inclusă în coridoarele de transport Orient/Est-mediteranean şi Rin-Dunăre, arată documente publicate de Comisia Europeană. Astfel, Orient/Est-mediteranean urmează să conecteze infrastructura de transport maritim de la Marea Nordului, Marea Baltică, Marea Neagră şi Marea Mediterană, optimizând utilizarea porturilor ţărilor UE. Proiectul va îmbunătăţi legăturile de transport între nordul Germaniei, Cehia, regiunea Panonică şi Europa de Sud-Est. Coridorul continuă pe mare către Grecia şi Cipru.
Coridorul Rin-Dunăre, având la bază Dunărea şi Main (Germania), va lega regiunile Strasbourg şi Frankfurt, prin sudul Germaniei, de Viena, Bratislava, Budapesta şi Marea Neagră, cu o componentă importantă asigurând conexiunea între Munchen, Praga, Zilina, Kosice şi graniţa cu Ucraina. România poate obţine în programul Orient/Est-mediteranean o finanţare europeană pentru calea ferată Arad-Timişoara-Calafat. În timp ce în Ungaria lucrările sunt aproape finalizate, în România procesul se află încă în desfăşurare, notează Comisia Europeană. De asemenea, Comisia ar putea aloca fonduri pentru modernizarea infrastructurii rutiere între Vidin şi Craiova.
Şantierele de autostrăzi pe care se lucrează în prezent în România sunt demarate în anii anteriori
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 18.10.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
