Nu inteleg deloc raspunsul Universitatii Bucuresti, anume ca nu va organiza nicio dezbatere politica intre candidatii la alegerile din 16 noiembrie, invocand menirea "didactica" si “stiintifica” a institutiei.
1. Ca absolvent al uneia dintre facultatile Universitatii Bucuresti, ma mir foarte tare pentru ca universitatea pregateste, din stiinta mea, oameni pentru viata, nu pentru laborator.
2. Universitatea de Vest a facut o astfel de invitatie candidatilor si apoi studentii Universitatii Bucuresti au facut o a doua invitatie, dupa ce prima a fost refuzata. Sunt profesorii Universitatii Timisoara si studentii Universitatii Bucuresti mai prosti decat membrii Senatului Universitatii Bucuresti?
3. Daca invoca menirea “academica” a institutiei, Universitatea Bucuresti uita ca “Academia” a fost construita de Platon, iar scopul ei era tocmai de a pregati oameni “politici”, de a-i indruma.
4. “Politica” (termenul) vine din “polis” – cetate. Raspunsul Universitatii Bucuresti este unul “nepoliticos” (da!, “nepoliticos” are aceeasi etimologie ca “polis” si, evident ,“politicos” la fel). Raspunsul, departe de a fi atat de suveran pe cat se crede, arata dispretul Universitatii fata de treburile din “cetate” – ceea ce nu poate fi decat foarte trist.
5. De cand este Universitatea Bucuresti mai catolica decat Papa? Marile dezbateri politice in SUA se duc in universitati. Este un fel de lupta in lume: Cati presedinti a dat Harward, cati premieri a dat Cambridge, Sorbona sau ENA? Este o onoare pentru o universitate din Vest sa organizeze o dezbatere memorabila. De ce-si refuza Universitatea Bucuresti aceasta onoare si de ce o refuza studentilor ei?
6. Universitatea Bucuresti a fost un simbol si este, pentru ca inseamna unul dintre locurile in care s-a nascut democratia noastra tanara pe care am ajuns, iata, s-o dispretuim, desi are doar 25 de ani. Treptele Catedralei din Timisoara, “Balconul Universitatii” sunt simboluri grave si respectate – de ce uita Universitatea Bucuresti ca fost un mediator in vremurile de cumpana ale tarii?
7. Refuzul Universitatii de a organiza o dezbatere reflecta, mi-e teama, dispretul elitelor “academice” si “economice” fata de politica. Si, iarasi, ma intorc la termeni, etimologii si istorii – “polis â cetate”; “democratie â “demos”Ă“kratos” (puterea poporului); “academie” â scoala constuita de Platon pe un teren aproape de “polisul” Atena care ar fi apartinut eroului grec Akademos si care era menita sa pregateasca oameni politici care“sa conduca treburile cetatii”.
8. Dispretuind “politica” omul uita de calitatea lui de “cenzor”. Politica nu trebuie neparat iubita, dar trebuie in mod clar supravegheata. Daca ii intorci spatele, “omul politic” va face ce crede de cuviinta - in primul rand, inainte de a te fura, te va dispretui. Este in natura umana, nu in natura politicii. “A sti de frica” – cunoasteti expresia, nu? De ce ne este unora frica de Dumnezeu? Pentru ca stim/credem ca suntem vazuti in fiecare clipa.
9. “Politica” trebuie si respetata. Un om politic bun trebuie aplaudat. De ce nu avem oameni buni in politica sau avem atat de putini? Si pentru ca ne-am format un reflex natang de a asocia politica cu furtul si cu ceva ce trebuie dispretuit. Asa se face ca multi dintre oamenii onorabili dintre noi nu vor fugi rupand pamantul de “politica” asa cum face, din pacate, Universitatea Bucuresti.
10. Nu-ti pastrezi reputatia nepatata fugind. Nu poti invoca treburi intelectuale cand societatea are nevoie de raspunsuri, cand “cetatea” are nevoie de medierea ta. Dimpotriva, prin prestigiul tau ajungi sa inalti dezbaterea. Tocmai de aceea o dezbatere ca cea pe care Romania o asteapta, trebuie organizata intr-o institutie de prestigiu, pentru ca “nobletea obliga”. Daca Universitatea Bucuresti refuza aceasta onoare, invitatia ar trebui reinnoita de Academia Romana. Nu cred ca vreun candidat ar avea curajul sa refuze invitatia Academiei. Si apoi, asta e si menirea ei. Platon a pus bazele academiei, tocmai pentru a forma/alege oameni politici.
