Cele mai riscante locuri de incendiu sunt spaţiile comerciale, depozitele, fabricile sau şcolile, şi din păcate chiar şi acolo unde sunt instalate sisteme de protecţie administratorii refuză de multe ori să facă reviziile anuale, a spus la ZF Live Gabriel Bănică, director general al Skylux, firmă care vinde şi verifică dispozitive împotriva incendiilor.
„Cred că ar trebui să ne gândim în primul rând la şcoli. Nu avem echipamente antiincendiu în scoli şi mi se pare ciudat că avem mai multă grijă să ne protejăm la mall, decât să ţinem copiii în siguranţă. În şcoli nu avem nici măcar bare antipanică la uşi. Ba chiar sunt uşi care se încuie în timpul orelor, ceea e foarte periculos.“
Managerul a precizat că noile spaţii comerciale instalează echipamente de protecţie pentru că sunt obligate să respecte nişte standarde. La fel parcurile logistice şi fabricile. Dar de multe ori deşi le au instalate, administratorii nu fac anual revizia specializată.
„Normele spun că 1% din suprafaţa unei fabrici ar trebui să fie acoperită de trape de fum. Dar depinde de activitatea derulată, procentul poate urca la 2-3%.“ Deşi cele mai mai riscuri apar în cazul depozitelor, acolo numărul oamenilor prezenţi este mic, faţă de un mall sau o şcoală.
„Românii au mers prea mult timp după principiul «merge şi aşa», «nu o să mi se întâmple mie». Acum lumea începe să îşi pună întrebări. În ultimii ani am dus muncă de lămurire cu instituţiile statului, cu multinaţionalele, în şcoli privind necesitatea sistemelor antiincendiu. Cred că doar şcolile şi grădiniţele private, nou construite, sunt dotate.“
Gabriel Bănică a adăugat că preţul pe care îl plăteşti după un astfel de eveniment este mult mai mare decât investiţia iniţială pentru a te proteja şi că din punctul de vedere al legislaţiei România stă foarte bine, dar legile nu se respectă.
„O problemă este că statul ar trebui să asigure un mediu con-curenţial corect. Dacă eu investesc, pun uşi antiincendiu, cortine de fum etc., ar trebui ca şi barul de vizavi să facă la fel. Totul se rezumă până la urmă la return of investment. Statul să se asigure că toţi respectă standardele.“
Skylux vinde printre altele şi trape de fum, dispozitive care elimină rapid gazele şi fumul dintr-o încăpere, reducând riscul de intoxicaţii şi arsuri de căi aeriene. „La incendii, oamenii nu mor neapărat de la foc, ci în primul rând de la gazele fierbinţi şi fum.“
Managerul a povestit că la trainingurile făcute de furnizori a participat la un foc controlat de pompierii din Belgia, într-o hală plină de saltele de cauciuc. În acel eveniment, fumul s-a propagat extrem de rapid, temperatura a crescut imediat şi foarte repede fumul a coborât până la 1 metru de podea. „Era greu să respiri, chiar şi cu măşti. Pompierii au acţionat trapele, iar fumul a fost eliminat în secunde.“
Directorul Skylux atrage atenţia şi asupra altor probleme cu care se confruntă piaţa, respectiv existenţa firmelor neautorizate, care instalează echipamente neconforme, şi atitudinea pompierilor, care ar trebui să fie mai degrabă „prieteni ai investitorului, să fie consultaţi şi să creeze o relaţie de încredere, nu doar să dea amenzi“.
Astfel, firmele ar trebui să se consulte cu pompierii încă din faza de proiectare a unei clădiri, să ştie unde ar trebui instalate echipamentele de protecţie şi cât ar costa. „Sistemele antiincendiu trebuie să fie parte din business plan, încă din faza de proiectare, iar spaţiile să fie amenajate corespunzător de la început.“
Firma Skylux vinde anual 1000 de trape de fum, dar niciun club nu a solicitat montarea unui astfel de sistem. În cazul spaţiilor amenajate la subsol trebuie folosite alte echipamente de ventilare.
„Trebuie să existe posibilitatea ca gazele fierbinţi să fie evacuate. Trapele de fum pot să se declanşeze automat, atunci când temperatura ajunge la 70 grade, sau manual„.
Managerul spune că firma are o cifră de afaceri de circa 700.000 euro, estimând că veniturile vor creşte pentru că oamenii au început să fie mai atenţi la pericolul unui incendiu.
Cât ar fi costat montarea unor trape de fum în Colectiv
În clubul Colectiv se puteau monta 1-2 trape antifum, care costă maxim 4000 euro, ceea ce ar fi redus numărul victimelor, eliminând rapid gazele toxice, consideră Gabriel Bănică.
„La suprafaţa clubului, de 400 mp, se puteau monta două trape mai mici sau una mai mare. Există trape de 1 mp, trape de 4 mp sau de 6 mp. Sala nu era la subsol, deci se puteau folosi aceste dispozitive. Era nevoie de minim 4 mp de trape“
Gabriel Bădică spune că existenţa acestor dispozitive ar fi redus numărul victimelor pentru că cei din club nu mai inhalau gaze toxice şi fum. „Sigur erau mai puţine victime. Erau afectaţi cei pe care au căzut bucăţi din tavan, cei cu arsuri. Dar nu erau afectaţi şi de gazele inhalate. Sigur salvau vieţi.“
Aceste cupole se folosesc de foarte mulţi ani în străinătate, fiind o normă europeană care stipulează obligativitatea lor.
