ZF Agropower. Cum a ajuns plăcinta dobrogeană să fie recunoscută în UE după patru ani de zbateri. „Răbdarea noastră nu a avut limite“

♦ Plăcinta dobrogeană a fost folosită de sute de ani în Dobrogea drept un mesaj, un produs care transmitea renaştere, pentru că se făcea şi se consuma la evenimentele importante din viaţa oamenilor din zonă, cum ar fi la naşterea unui copil, la nuntă sau la prânzul de duminică, când familia se întâlneşte ♦ Plăcinta dobrogeană ajunge pe mesele românilor prin cele 14 magazine proprii ale Angelo, dar şi prin reţelele de comerţ modern. Apoi, ea ajunge, în stare precoaptă şi congelată, şi la consumatori din Anglia sau Bruxelles. Găsirea acestei metode de conservare, la -25°C, pentru a nu-i afecta proprietăţile de produs tradiţional a durat circa 2 ani.

Recunoaşterea la nivel UE a plăcintei dobrogene ca produs cu „Indicaţie Geografică Protejată“ a venit după patru ani de eforturi susţinute de doi producători români, singurii care au dreptul acum să o producă, potrivit iniţiatoarei proiectului de obţinere a acestei certificări, Paula Vals, fondator al grupului de firme Angelo şi preşedinte al Asociaţiei Moesis Tradiţional.

„Am crezut foarte mult în plăcinta dobrogeană şi răbdarea noastră n-a avut limită privind atestarea sa. La început, am scris caietul de sarcini cu documentaţia necesară, cu istoricitatea sa şi cu dovada că noi o producem de ani de zile după reţeta veche. Apoi, am depus la Ministerul Agriculturii caietul de sarcini pentru atestarea la nivel naţional şi pentru o perioadă de trei luni acest caiet de sarcini a rămas în România, în cazul în care unii producătorii locali voiau să intre în grupul aplicant, lucru care s-a şi întâmplat, în sensul că un producător din Constanţa a depus opoziţie şi a intrat în grupul aplicant“, îşi aminteşte Paula Vals primii paşi făcuţi în acest sens. Ea a fost prezentă în cadrul emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania.

Apoi, caietul de sarcini a ajuns la Bruxelles, iar acolo a intervenit Bulgaria cu o opoziţie, pentru că unii producătorii din cele două judeţe de la marginea Dunării, care au făcut cândva parte din Dobrogea veche, şi au dorit să intre în grupul aplicant, doar că reţeta lor era total diferită şi aveau plăcinta dobrogeană ca produs local, făcut în casă şi vândut în aceeaşi zi.

„Noi am creat un produs care să ajungă pe mesele tuturor consumatorilor, nu numai din ţară, ci şi de peste hotare, de aceea avem plăcinta dobrogeană precoaptă şi congelată - acest mod de conservare este cel mai sigur şi cel mai sănătos. De aceea, a durat peste patru ani atestarea produsului, dar, înainte de asta, noi am lucrat doi ani pentru a valida termele de valabilitate şi a ne asigura că produsul este în regulă dacă e congelat“, a explicat Paula Vals.

După doi ani de opoziţie din partea Bulgariei, producătorii români au reuşit să obţină atestarea de „Indicaţie Geografică Protejată“ pentru plăcinta dobrogeană, iar Bulgaria a obţinut o perioadă de tranziţie de 10 ani, în care producătorii pot face doar local şi casnic acest produs.

„A fost o bucurie şi ne-a înnobilat ca firmă, ca şi zonă, ca şi ţară, pentru că plăcinta dobrogeană o să fie dusă din ce în ce mai mult în Europa.“

Ea a completat că plăcinta dobrogeană nu era doar un simplu desert în regiunea Dobrogea, ci era un simbol, un mesaj al renaşterii, prezent la toate evenimentele de importanţă majoră din viaţa oamenilor din zonă. De la sărbătorirea naşterii unui copil, până la celebrarea unei nunţi sau pur şi simplu la prânzul de duminică, când familia se reunea în jurul mesei.

„Plăcinta Dobrogeană este folosită şi a fost folosită de sute de ani în Dobrogea drept un mesaj, fiind un produs care transmitea renaştere, pentru că ea se făcea şi consuma la evenimentele importante din viaţa oamenilor din zonă, cum ar fi la naşterea unui copil, atunci când rudele mergeau la proaspăta mămică cu plăcintă dobrogeană. Apoi, se făcea plăcintă dobrogeană la nuntă, care ţinea trei zile înainte. În a treia zi, mireasa trebuia să-şi arate abilităţile de gospodină şi trebuia să întindă foile de plăcintă dobrogeană. După aceea, duminica, când familia se întâlneşte, la masa rotundă, cum are formă şi plăcinta dobrogeană, aceasta nu lipsea“, a povestit Paula Vals.

Astfel, pe 30 martie 2023, plăcinta dobrogeană s-a alăturat celorlalte zece produse româneşti recunoscute şi înregistrate la nivel european, respectiv Magiun de prune de Topoloveni (Indicaţie Geografică Protejată), Salam de Sibiu (Indicaţie Geografică Protejată), Novac afumat din Ţara Bârsei (Indicaţie Geografică Protejată), Scrumbie afumată de Dunăre (Indicaţie Geografică Protejată), Telemea de Sibiu (Indicaţie Geografică Protejată), Cârnaţi de Pleşcoi (Indicaţie Geografică Protejată), Caşcaval de Săveni (Indicaţie Geografică Protejată), Salata cu icre de ştiucă de Tulcea (Indicaţie Geografică Protejată), Telemea de Ibăneşti (Denumire de Origine Protejată) şi Salată tradiţională cu icre de crap (Specialitate Tradiţională Garantată). Recent, a primit o astfel de recunoaştere şi pâinea de Pecica.

„Atestarea aceasta este importantă pentru noi ca şi producători, dar este importantă şi pentru ţară, pentru că în momentul în care ai produse de calitate ele vor avea un alt flux comercial, pentru că se vor vinde nu numai în ţară, ci şi în afară. Acest certificat de calitate este o garanţie că produsul e urmărit şi există o transabilitate foarte exigentă, adică are toate ingredientele naturale şi nu poţi umbla la reţetă şi atunci clar aduce plusvaloare pentru toată lumea“, a explicat antreprenoarea.

Mai mult de atât, produsele se regăsesc pe o platformă europeană şi astfel, prin anumite parteneriate, ele pot ajunge în toată lumea. „Cu toţii avem de câştigat şi cu cât avem mai multe produse recunoscute pe schemă de calitate, cu atât mai bine. În alte ţări din Europa sunt mai multe produse atestate, dar în România, în general, oamenii se sperie foarte tare de acest proces îndelungat de atestare. Poate la noi a fost o excepţie, pentru că am avut opoziţie din Bulgaria şi a durat mai mult, dar deja ne gândim să atestăm un alt produs şi vom fi mai atenţi, vom prospecta mai bine piaţa“, a precizat Paula Vals.

Ea consideră că răbdarea a meritat şi încurajează toţi producătorii români care au în portofoliu produse cu vechime şi istoricitate să să meargă mai departe cu curaj pentru a le demonstra calitatea primind certificări la nivel european.

Acum, plăcinta dobrogeană se vinde în Bruxelles şi în Anglia, în lanţurile mari de magazine din România, dar şi în cele şapte judeţe unde Angelo are 14 puncte de lucru – patiserii-cofetării – şi în două crame din Dobrogea, care au inclus turismul vitivinicol în business. De asemenea, recent, compania a fost în Germania la Koln, la târgul Anuga, pentru a găsi noi parteneri la export.

Grupul de firme Angelo, care are o fabrică de produse de patiserie în judeţul Tulcea, 14 puncte de lucru şi peste 250 de angajaţi, generează anual o cifră de afaceri de circa 10 milioane de euro.