ZF Agropower. Fermierii îşi doresc o bursă românească de cereale, cu preţuri şi contracte la vedere, cum sunt cele din America, la Chicago, sau din Franţa, la Paris. „Este o soluţie foarte bună, ca să eliminăm barierele care există între fermieri şi traderi.“

România, cel mai mare expor­tator de porumb al UE şi al doilea cel mai mare expor­tator de grâu, cu o puternică prezenţă şi influenţă în bazinul Mării Negre, are nevoie de o bursă proprie de cereale, aşa cum au pieţele mature, America ori Franţa, consideră fermierii locali, astfel încât să existe o transparenţă în piaţă şi preţurile să fie negociate corect.

„Fiecare dintre noi (fermierii - n. red.) ne lovim de un fel de barieră în care preţul cu care ne valorificăm produsele nu este transparent şi nu ştim exact modul în care se formează. Am identificat această pro­blemă împreună cu un colaborator şi cred că o soluţie pentru această problemă este de a crea o platformă digitală unde fiecare fermier să-şi poată afişa produsele pe care le are de vânzare şi să primească în mod automat o cerere de ofertă şi să încheie un contract automatizat. Cred că e o soluţie foar­te bu­nă, ca să eliminăm din barie­rele care există între fermieri şi traderi“, a spus Claudiu Jurubiţă, administrator al Magistral Agro Proiect.

El are o fermă de cereale în judeţul Argeş, unde cultivă cereale pe o suprafaţă de 2.000 de hectare, după ce s-a alăturat familiei sale în business în urmă cu aproape un deceniu. Acesta a fost prezent în cadrul emisiunii ZF Agropower, susţi­nută de Banca Transilvania şi Penny.

Preţurile cerealelor şi seminţelor olea­gi­noase au scăzut foarte mult anul trecut, urmând trendul global, pentru că tendinţa era ca inflaţia să scadă, iar fermierii s-au trezit că vând grâul, porumbul ori rapiţa la nivelul la care vindeau cu cinci ani în ur­mă, după ce pan­de­mia de COVID-19 şi răz­boiul din Ucrai­na, pentru scurt timp, aproape le dublase faţă de cum erau cu câteva luni sau cu un an în urmă. Spre com­paraţie, în primăvara anului 2022, grâul şi po­rumbul au atins maxime de oferte de 450 euro/ tonă, iar ra­pi­ţa a sărit de 1.000 de euro/tonă, pe Bursa paneuropeană Euronext de la Paris. Acum, grâul şi porumbul se vând cu 210-215 euro/tonă, iar rapiţa cu circa 500 euro/ tonă. În România, în portul Constanţa ori preţurile oferite de comercianţii regionali sau naţio­nali sunt corelate cu cele din Franţa, dar este o diferenţă în minus de

20-30 de euro/tonă, pe care fermierii o simt puternic, deoarece susţin că au avut costuri mari de înfiinţare a culturilor, iar seceta din ultimii ani le-a redus producţia la hectar, fapt ce a făcut să nu-şi poată acoperi cheltuielile sau să fie pe zero.

„De aceea am identificat nevoia unei platforme de vânzare a mărfii româneşti. Practic, acum, contractele sunt făcute între traderi şi fermieri, care, de multe ori, diferă de la unul la altul. Ori sunt condiţii pe care nu toţi fermieri le citesc sau le înţeleg şi de multe ori sunt clauze abuzive înscrise în ele. Această platformă, cum o văd eu, ar trebui să aibă un contract standardizat din punctul de vedere al condiţiilor generale, care să in­clu­dă negocierea preţului, a termenului de livrare şi a calităţii mărfii, lucruri care se schimbă de la un fermier la altul, dar tran­zacţiile să se facă în mod automat, cum există în ţările din vestul Europei. O văd ca un fel de bursă în care postezi o can­titate de marfă de vândut, cineva o cumpără şi ambele părţi au drepturi şi obligaţii. Acum, ca să vinzi marfa, e nevoie de un schimb mare de telefoane şi este o muncă anevo­ioasă, care se poate automatiza. De aceea mi-a venit ideea de digitalizare a acestui proces“, a menţionat Jurubiţă.

Pe Bursa Română de Mărfuri apar co­taţiile cerealelor şi seminţelor oleaginoase, calculate pe baza datelor la nivel judeţean din Sistemul Informaţional pentru Piaţa Produselor Agricole şi Alimentare, puse la dispoziţie de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Aceste date sunt coro­borate cu informaţiile privind tranzacţiile din piaţă, precum şi cu preţurile de export din portul Constanţa. De asemenea, Comisia Europeană postează săptămânal pe propriul site un raport cu preţurile din fiecare port european, inclusiv Portul Constanţa.

Dar, spre exemplu, nu se vede care este preţul de deschidere al unui produs (cum ar fi grâul) în fiecare zi a săptămânii, cum evo­luează el de la un minut la altul în funcţie de cerere şi ofertă, cât se tranzacţionează în ziua respectivă şi la ce preţ şi la cel nivel de preţ se închide ziua la bursă, dare care apar pe Bursa paneuropeană Euronext de la Paris.

„Nevoia aceasta o înţeleg şi traderii mari, pentru că o transparenţă a preţului este benefică pentru toţi. Asta se întâmplă pe bursele mature, cum sunt cele din America, de la Chicago, sau din Franţa, de la Paris. Preţul e transparent şi toată lumea e mulţumită, şi fermierii, şi traderii. Nu văd de ce nu ar putea fi implementată ideea şi în România. Cred că traderii mari, care au experienţă, ştiu despre ce vorbesc şi sunt sigur că sunt deschişi la aşa ceva“, a mai spus Claudiu Jurubiţă.

Mai mult, România exportă anual peste 10 milioane de tone de cereale, de peste 4 miliarde de euro, fiind cel mai mare exportator de porumb al UE şi al doilea cel mai mare exportator de grâu, după Franţa, conform statisticilor naţionale şi europene. Astfel, este un jucător important al UE pe această piaţă şi cu o poziţie avantajoasă pentru exportul pe Dunăre şi Marea Neagră.

Cei mai mari traderi de cereale din România, care exportă direct, sunt cei cu capital străin: elveţienii de la Ameropa, chinezii de la COFCO şi americanii de la ADM, CHS, Cargill şi Viterra (cumpărată de Bunge). Printre ei se află şi o firmă românească Cerealcom Dolj, a lui Mihai Anghel.