ZF Agropower. Mihai Moraru, director general, AFIR: În judeţul Suceava, consiliul judeţean a iniţiat „Produs în Bucovina“, care adună producători de carne, lactate sau miere şi a ajuns la nivel naţional în anumite zone. Cred că şi alte consilii judeţene pot face asta

România a obţinut în 2021 o producţie record de grâu, de 11,3 mil. tone, care înseamnă aproape de patru ori nevoia ţării şi totuşi încă avem pe lanţul alimentar importuri de aluat congelat şi anumite produse de patiserie de milioane de euro.

Mihai Moraru, la bază inginer diplomat, cu un master de management în agroturism şi alimentaţie publică şi directorul general al Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, care intermediază relaţia dintre UE şi investitorii din mediul rural, spune că şi-ar dori ca până în 2027, prin cele 6,7 miliarde de euro puse la dispoziţie României prin Planul Naţional Stategic (PNS), să se aloce sume substanţiale pe componenta non-agricolă, cât şi în sectoarele în care la nivel naţional suntem deficitari în balanţa comercială, dar şi în întărirea grupurilor de acţiune locală şi în irigaţii.

„Din exerciţiul vechi (2014 -2020) s-a contractat aproape toată suma, iar volumul plăţilor a trecut de 80%. Vom vedea în perioada următoare dacă se vor dezangaja sume şi am vorbit cu domnul ministru al agriculturii ca în acest caz să facem măsuri noi pe ultima sută de metri pentru proiecte cu un termen cât mai scurt, de exemplu, achiziţii echipamente şi utilaje. Sunt proiecte care vor fi reziliate şi atunci vom disponibiliza sumele“, a spus Mihai Moraru în cadrul emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania şi Profi. Prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020 suma totală alocată de Uniunea Europeană a fost de 9,15 miliarde de euro.

Cu toate că România a obţinut o producţie record de grâu, de 11,3 milioane de tone, care înseamnă aproape de patru ori nevoia ţării, piaţa locală importă aluat congelat şi produse congelate de patiserie de milioane de euro, cu toate că acestea ar putea fi produse pe plan local. „Faptul că importăm anumite produse denotă că avem o cerere pe piaţă şi ar fi logic ca unii antreprenori să investească în direcţia aceasta. În plus, cumpărarea unui produs românesc presupune sprijinirea unui lanţ pe orizontală: un transportator, un angajat dintr-o fabrică etc., iar încasările se duc la bugetul de stat. De altfel, şi statul ar trebui să gândească politici în a sprijini astfel de iniţiative“, precizează şeful AFIR.

Moraru crede că noul PNS ar trebui să pună accentul pe industria cărnii de porc - unde România produce până la 30% din consum - şi alte produse care trag în jos balanţa comercială. De altfel, crede că ar fi nevoie de mai multe investiţii în dezvoltarea legumiculturii în spaţii protejate, pentru că extinderea de spaţii protejate va reduce importurile de legume din iarnă. „Iarna, preţurile la roşii şi castraveţi sunt de 4-5 ori mai mari decât vara“, întăreşte el. Mai mult, acesta crede că fermierii ar trebui să se asocieze şi să investească în procesare, menţionând că „una este ca cineva să-şi facă o unitate de procesare de lactate, de exemplu, iar alta este să pună la un loc mai muţi fermieri cu 50 de capete fiecare, cantitatea de lapte şi să o proceseze“.

Totodată, directorul general al AFIR crede că şi instituţiile statului ar trebui să sprijine asocierea şi promovarea produselor dintr-o anumită regiune sau dintr-un anumit judeţ.

„Se pot dezvolta afaceri locale, lanţuri scurte de aprovizionare. În judeţul Suceava, de exemplu, consiliul judeţean a iniţiat „Produs în Bucovina“, care adună producători de carne, lactate sau miere şi a ajuns la nivel naţional în anumite zone. Cred că şi alte consilii judeţene pot face asta“.

„Am dezvoltat brandul turistic şi produsele alimentare să ne ridicăm la nivelul aşteptărilor. S-a muncit foarte mult, dar am reuşit. Şi mediul privat s-a implicat“, a precizat Mihai Moraru.

De altfel, el susţine că la nivelul instituţiei pe care o reprezintă a ajuns cu digitalizarea la un procent aproape de 100%, ceea ce înseamnă că durata de aprobare a proiectelor care ajuns pe masa subalternilor săi ar trebui să fie mai scurtă.

„Am făcut un pas înainte şi 1.600 de colegi folosesc semnătura digitală. Totodată, se lucrează la un nou site şi la o aplicaţie destinată beneficiarilor, unde fiecare va putea să urmărească stadiul proiectului şi fluxul de documente. Vrem să aibă acces la date actuale şi transparenţă. Este finanţat din fonduri europene şi sperăm să fie gata la final de an sau începutul lui 2022“, a mai afirmat Mihai Moraru.

În prezent, România se află în perioada de tranziţie la noul exerciţiu financiar - 2021 şi 2022 - şi investitorii din mediul rural pot accesa sume prin anumite măsuri din programul trecut. La finalul lunii august vor fi deschise trei măsuri 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri“, 6.3 „Dezvoltarea fermelor mici“ şi 6.4, măsură destinată cooperării pe orizontală. De asemenea, în luna septembrie va fi lansată submăsura 6.2, care se referă la investiţii în activităţi non-agricole în mediul rural. „Toate sunt măsuri foarte aşteptate“, adaugă Moraru.

„Fie că vorbim de dezvoltarea fermelor mici sau instalarea tinerilor fermieri, fie că vorbim de fabrici de procesare, toate au rolul lor şi sper că vor avea un impact ce se va regăsi în lanţul alimentar, căci până la urmă golul dintre producţie şi capacitatea de procesare trebuie acoperit. (...) Avem nevoie de proiecte care să aibă o optică pe termen lung“, a menţionat Mihai Moraru.