„Un an agricol excepţional“, „producţie record de cereale“, „fruntaşi în UE la floarea-soarelui şi porumb“ sunt lozincile-standard ale oricărui oficial al Ministerului Agriculturii care a dat anul acesta declaraţii. La jumătatea lunii august, Adrian Nechita Oros, ministrul agriculturii, anunţa peste 11,33 milioane de tone de grâu, o producţie istorică pentru România, şi o recoltă totală la culturile de toamnă (grâu, orz, rapiţă) de 15 milioane de tone, previziunile pentru întregul an fiind duble.
Însă fermierii care cultivă cele 5 milioane de hectare cu cereale nu văd rezultatele „excepţionale“ ale truzii lor în silozuri. „Deocamdată lucrurile sunt în ceaţă, pentru că Ministerul Agriculturii nu are un sistem bine pus la punct să facă previziuni sau să adune informaţiile exacte din piaţă. Din punctul meu de vedere, a fost un an cu producţii corecte. (...) Singurele informaţii adunate din agricultură sunt cele ale Institutului Naţional de Statistică pe care le raportăm de două ori pe an, prin toamnă-iarnă şi primăvara. La Ministerul Agriculturii se discută de prognozele pe care le fac ei, adică adună informaţii de la o direcţie agricolă, unde un om sună, dacă sună, câţiva fermieri şi îi întreabă cum stau cu producţiile şi îşi fac o idee pe care o raportează la minister. Acolo altcineva strânge informaţiile, le mai rotunjeşte în funcţie de perspectiva pe care o doreşte ministerul şi le anunţă în piaţă“, susţine Ştefan Gheorghiţă, acţionar al Triagroexim, companie care cultivă peste 600 de hectare cu cereale în judeţul Brăila. El a fost prezent la emisiunea ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania şi Profi.
El crede că Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), aflată sub egida Ministerului Agriculturii, ar trebui să introducă un sistem de raportare a producţiilor de cereale, în contextul în care în prezent fermele existente raportează date financiare şi date privind suprafaţa cultivată pentru a obţine subvenţia cuvenită.
„România este polarizată ca structură, jumătate de suprafaţă este lucrată din fermele organizate, de peste 100 de hectare, şi jumătate din suprafaţă este lucrată de micii proprietari cu 3-5 hectare. În condiţiile acestea, mi-e greu să cred că productivitatea a crescut spectaculos la micii fermieri. Dacă vorbim de fermele mari, asta ar fi însemnat ca producţia să crească cu 2 tone/hectar faţă de cel mai bun an al acestora şi din discuţiile cu alţi colegi nu este aşa“, a adăugat Gheorghiţă.
De asemenea, Gheorghiţă Corbu, proprietarul Legam Agro, care se ocupă cu producţia de cereale în judeţul Constanţa, şi Cristian Andrici, administrator al Expert Agro Bucovina, care cultivă cereale pe câteva mii de hectare în judeţul Botoşani, susţin că producţiile sunt în linie cu media ultimilor cinci ani.
Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.
ABONEAZĂ-TE