În urmă cu un deceniu, când Slovenia intra pe ultima sută de metri a drumului către Uniunea Europeană, un producător local de bere numit Union intra în atenţia mastodontului belgian Interbrew. Union şi rivalul mai mare Lasko sunt nestemate din coroana naţională a Sloveniei, care definesc tradiţia şi piaţa slovenă a berii. Hotărât să păstreze Union, guvernul şi-a folosit toate şiretlicurile posibile pentru a respinge avansurile Interbrew, scrie agenţia Thomson Reuters.
În cele din urmă, Slovenia a măritat Union cu Lasko ignorând criticile belgienilor. Guvernul a creat astfel un monopol care şi astăzi controlează 80% din piaţa locală a berii.
Apoi a venit mahmureala
După zece ani şi milioane de euro în datorii, Lasko a devenit una dintre zecile de companii controlate direct sau indirect de stat puse pe lista activelor naţionale scoase la vânzare pentru întărirea finanţelor ţării. Dacă toate planurile decurg bine, Slovenia va reuşi să evite un bailout internaţional. Chinurile ţării reamintesc că zona euro este încă vulnerabilă la criza datoriilor suverane.
“Credeam că toţi vom avea de profitat. Nu ar mai fi existat concurenţă şi, împreună, am fi avut şanse mai bune să rezistăm unei noi ofensive din partea Interbrew”, îşi aminteşte Dusan Siljan, fost director de vânzări la Lasko. El s-a retras de curând din conducere şi este acum reprezentantul a 1.000 de acţionari care controlează 5% din producătorul de bere.
Acum, Lasko ar putea fi vândut “cu mult sub preţul real”, în condiţiile în care Slovenia se grăbeşte să strângă bani, să reducă deficitul bugetar şi să-şi reformeze sectorul public.
“Protejarea intereselor naţionale”
Fosta republică Iugoslavă cu două milioane de locuitori a descoperit o gaură de aproape cinci miliarde de euro în sistemul bancar, de asemenea controlat de stat, rezultatul creditelor devenite toxice când exporturile s-au lovit de criza economică mondială.
Guvernul susţine că poate acoperi gaura fără ajutor extern, fără a deveni cel mai nou stat din zona euro salvat prin bailout.
Dar pentru ca remedierea să fie una de durată, Slovenia trebuie să-şi refacă o economie din care controlează jumătate şi să abandoneze politica de a păstra în mâini slovene firmele locale în timp ce statele foste comuniste au larg deschise porţile pentru investitorii occidentali.
“Lasko a urmat politica de a proteja interesele naţionale sprijinită tacit de guvern”, a explicat Borut Hocevar, editor la cotidianul sloven de afaceri Finance.
Dar pe măsură ce problemele companiei s-au acutizat, preţul acţiunilor a scăzut de la aproape 100 de euro pe titlu în 2007 la puţin peste trei euro în prezent. “Cea mai mare greşeală a vieţii mele a fost să nu vând acţiunile”, a spus Siljan.
Slovenia intenţionează acum să renunţe la participaţiile avute la 15 companii, inclusiv acţiuni la cele mai mari bănci, la operatorul local telecom şi la transportatorul naţional aerian Adria Airways. Rata şomajului, deja la peste 12%, este pe curs de creştere.
Paralizată de datorii
Lasko, deşi nu se află pe lista companiilor scoase la vânzare, este la mila acţionarilor majoritari, a unor bănci de stat care caută să se restructureze. Printr-o schemă complexă de acţionariat specifică companiilor slovene, opt bănci controlează împreună peste 50% din Lasko şi ar putea fi nevoite să-şi vândă pachetele de acţiuni ca parte a propriilor eforturi de restructurare. Valoarea de piaţă a Lasko este în prezent de 31 milioane euro, însă aceasta este eclipsată de datoriile companiei, de zece ori mai mari. Compania are, de asemenea, probleme cu lichiditatea pe termen scurt.
“Cel mai probabil deznodământ va fi găsirea unui cumpărător străin, posibil un producător european de bere, pentru părţi din grupul Lasko. Cu aceasta, povestea intereselor naţionale va avea un final foarte ironic, dar probabil unul folositor pentru dezvoltarea ulterioară”, a spus Saso Stanovnik, analist la firma de brokeraj Alta.
Dar chiar şi la un preţ de discount, pentru Lasko, unul dintre cei mai mari producători de bere din Balcani, va fi destul de greu să-şi găsească un peţitor serios.
Sub managementul anterior, Lasko s-a aruncat într-o frenezie a cheltuielilor în urma căreia a cumpărat, printre altele, un îmbuteliator de ape minerale şi pe producătorul de sucuri Fructal, pe care între timp l-a vândut. De asemenea, compania deţine participaţii la un cotidian şi 21% din creditorul de retail Mercator, el însuşi o ţintă de achiziţie pentru rivalul croat Agrokor.
“Cu managementul anterior am cumpărat în stânga şi în dreapta, în toate direcţiile, dar ne-am neglijat afacerile de bază. Dacă ne-am fi axat pe acestea, astăzi am fi putut spune: Recesiune? Ce-i asta?”, consideră Siljan.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
