Economia Ucrainei s-a prăbuşit cu 15% în trimestrul patru, grivna a picat cu aproape 70% în ultimul an, iar preţurile de consum vor creşte cu cu 26% anul viitor, după o inflaţie galopantă în ultimele luni. Rezervele valutare ale băncii centrale seacă rapid. Criza economică adâncă pe care a adus-o războiul cu forţele separatiste proruse loveşte cel mai dur în populaţie. În Rusia, tot populaţia este prima care simte impactul unei recesiuni adâncite de sancţiunile financiare impuse de Occident tocmai din cauza acţiunilor Kremlinului de destabilizare a Ucrainei.
În urmă cu un an, la Kiev mureau primii oameni în ciocnirile dintre demonstranţii care cereau o Ucraină europeană şi fără corupţie şi forţele puterii. Protestele l-au pus pe preşedintele de atunci pe fugă, au adus schimbarea puterii şi un război în estul ţării în care au murit peste 5.300 de persoane şi care a pus pe drumuri alte 1,5 milioane. De asemenea, în doar un an, Rusia a devenit din nou inamicul Occidentului într-un război rece. Dincolo de pagubele umane şi sociale ale conflictelor, care nu pot fi reparate, au devenit evidente pagubele economice, care au şi ele efecte asupra ţesăturii sociale.
O economie dezmembrată
PIB-ul ucrainean s-a prăbuşit cu 15,2% în trimestrul patru, faţă de perioada similară a anului trecut. În cele trei luni anterioare, contracţia a fost de 5,3%, potrivit datelor biroului naţional de statistică. Acestea exclud peninsula Crimeea, anexată de Rusia în martie. La nivelul întregului an 2014, PIB-ul s-a scufundat cu 7%, declin depăşit doar de economii precum cele ale Sudanului de Sud sau Libiei, măcinate de război. Luptele din est au distrus drumuri şi alte infrastructuri din regiunile Doneţk and Lugansk, unde este concentrată cea mai mare parte a industriei siderurgice şi miniere a Ucrainei, scrie Bloomberg.
Producţia industrială s-a prăbuşit cu 17% în ultimele trei luni din 2014. Grivna a înregistrat în ultimul al un picaj de 67%. Exporturile totale ale ţării au scăzut în 2014 cu 13,5%, iar cele către Rusia, de departe cel mai mare partener comercial, au plonjat cu 34%. Împorturile s-au redus şi mai dramatic, cu 29% respectiv 45%.
Guvernul ucrainean se aşteaptă ca anul acesta inflaţia preţurilor de consum să ajungă la 26%, comparativ cu 25% anul trecut şi cu doar 0,5% în 2013. Nivelul de anul trecut este cel mai ridicat din 2000.
Rezervele valutare ale ţării, o ţară cu o populaţie de aceeaşi mărime cu cea a Franţei, sunt sub şase miliarde de dolari, suficiente pentru a acoperi doar cinci săptămâni de importuri. O economie sănătoasă are rezerve suficiente pentru şase săptămâni, explică pentru Atlantic Council Yuriy Gorodnicenko, profesor la Universitatea California. Un nivel suficient pentru doar trei luni este semn de criză.
Aceasta în condiţiile în care guvernul cheltuie cu apărarea 5-10 milioane de dolari pe zi şi estimează pentru anul acesta cheltuieli cu armata echivalente cu 5% din PIB, unul dintre cele mai mari eforturi de acest gen din lume.
FMI şi alţi creditori au promis Ucrainei ajutoare financiare de peste 40 de miliarde de dolari în următorii ani, însă aceastea nu vin necondiţionat, iar populaţia este supusă unui stres enorm. Reformele economice structurale de care are nevoie Ucraina vor include probabil eliminarea anumitor servicii sociale moştenite din epoca sovietică şi de care se bucură nomenclatura, funcţionarii publici de pe trapta superioară a clasei de mijloc, scrie revista Quartz.
„FMI nu este soluţia pentru problemele grave pe care le are Ucraina. O parte prea mare din economie a fost dată unor interese care nu funcţionează pentru binele public. Problema nu este la oligarhi, ci la guvern, care nu are o strategie credibilă. Părţi din guvern sunt corupte”, apreciază Vladimir Fedorin, fost editor al Forbes Ucraina.
Guvernul estimează că economia se va contracta cu 5,5% anul acesta.
Pagube şi în Rusia
Cât despre Rusia, datele statistice arată că economia se îndreaptă rapid către recesiune, trasă de sancţiunile occidentale şi de prăbuşirea preţurilor petrolului, principala sursă de valută forte, iar „consumatorii duc greul problemelor economice”, apreciază analiştii de la Capital Economics, citaţi de The Wall Street Journal.
Vânzările de retail s-au redus în ianuarie pentru prima dată din 2009, în timp ce scăderea preţurilor a fost cea mai abrută de când au început înregistrările statistice. Vânzările s-au comprimat cu 4,4% în ritm anualizat, în timp ce salariile au plonjat cu 8%. Guvernul se aşteaptă ca inflaţia să ajungă anul acesta la 15,8%, mult peste estimarea iniţială de 12,4%. Cererea internă este de mult timp unul dintre principalele motoare de creştere economică. Încrederea consumatorilor este încă acum în scădere. Rubla şi-a pierdut aproape jumătate din valoare în raport cu dolarul în ultimele 12 luni.
Guvernul anticipează că PIB-ul se va reduce cu 3% anul acesta, prima scădere din 2009. Mulţi analişti sunt însă şi mai pesimişti, aşteptându-se la o scădere mai mare. Rusia şi-a pierdut luna trecută ratingul recomandat investiţiilor.
Rezervele valutare ale ţării s-au redus cu 6,4 miliarde de dolari săptămâna trecută în condiţiile în care banca centrală şi ministerul de finanţe se chinuie să susţină rubla. Dacă vor continua să se topească în acest ritm, rezervele de 368,3 miliarde de dolari rămase vor fi epuizate într-un an, a calculat Business Insider. În iunie rezervele se situau la 469,9 miliarde de dolari.
Rusia se bazează pe veniturile din petrol şi din gaze naturale pentru 10% din PIB şi pentru 50% din veniturile bugetului federal, astfel că orice scădere a preţurilor afectează economia. Morgan Stanley a calculat că orice reducere de 10 dolari a preţurilor petrolului se traduce prin scăderea cu 32,4 miliarde de dolari a exporturilor de petrol şi gaze, ceea ce este echivalentul a 1,6% din PIB, şi cu 19 miliarde de dolari a veniturilor bugetare. Petrolul s-a ieftinit cu 50% din vara anului trecut.
