Daca ajungi la Rosia Montana in judetul Alba fara sa stii nimic despre aceasta zona, despre incapatanarea locuitorilor sau despre proiectul canadienilor privind exploatarea aurului din Apuseni, vezi doar o regiune care are sanse foarte mici de reusita. Deocamdata turismul nu aduce beneficii locuitorilor, iar agricultura sau profesiile traditionale nu constituie o sursa sigura de venituri. Din punct de vedere geografic localitatea din Apuseni poate prezenta un grad mare de interes, dar infrastructura lasa mult de dorit. Locuitorii vorbesc despre viitorul copiilor, protestatarii organizeaza marsuri si festivaluri, investitorii se gandesc la bani, dar pentru a "salva" Rosia Montana, ca de altfel si alte zone monoindustriale din Romania, nu exista prea multe alternative viabile, deocamdata sunt putini cei care dispun de proiecte operationale.
Pragmatic sau sentimental?
Dincolo de cei care se alatura miscarii de protest doar de dragul de "a salva" ceva, la Rosia Montana se duce o lupta intre mentalitati diferite, se pun in balanta pragmatismul si latura sentimentala. Printre localnicii care nu vor sa plece, se afla si oameni care simt ca apartin acelor meleaguri, pentru care zecile de mii de dolari nu inseamna nimic, atata timp cat pierd o parte insemnata din ei. "Nu poti sa intri cu bocancii in vietile acestor oameni, cu atat mai mult cu cat incapatanarea motilor este recunoscuta peste tot in tara. Ei trebuie convinsi cu argumente, pentru ca sunt o comunitate aparte cu o serie de caracteristici care ii fascineaza pe sociologi sau antropologi", afirma Adrian Dascalu, purtatorul de cuvant al companiei Rosia Montana Gold Corporation. El mai spune ca orice companie internationala care vrea sa investeasca in Romania are nevoie de talentul de a transpune o cultura vestica peste una locala.
Ce se intampla cu aurul Apusenilor
Zacamantul de aur si argint din Patrulaterul Aurifer al Transilvaniei a transformat regiunea in cea mai importana zona aurifera din Europa, vreme de peste 2000 de ani. In ultimii 50 de ani, compania miniera romana de stat, Minvest Deva si-a desfasurat activitatea atat la suprafata cat si in subteran, primind de la stat subventii de trei milioane de dolari anual. "Pana in 2007, se preconizeaza inchiderea exploatarii, fapt ce ar duce la disparitia locurilor de munca. Aurul de la Rosia Montana plaseaza Romania intre primele zece depozite neexplorate din lume, nu doar din punct de vedere cantitativ, ci si al viabilitatii unui proiect de exploatare", afirma Dascalu.
La Rosia Montana, dupa cinci ani de studii si cheltuieli de peste 90 de milioane de dolari, RMGC a descoperit un zacamant de 314 tone de aur si 1.300 de tone de argint, in timp ce datele furnizate de oficialii romani indicau un zacamant de 40 de tone de aur. Pana acum rezerva descoperita este de 218 milioane de tone de minereu, cu un continut de 1,52 grame aur/tona sI 7,5 grame argint/tona. Astfel pot fi obtinute peste 10 milioane de uncii de aur si 54 de milioane uncii de argint. Majoritatea rezervei este localizata in zacamintele Cetate si Cirnic, altele se afla in zonele Jig si Orlea. Se estimeaza ca proiectul RMGC ar mai putea avea rezerve de aproximativ 1,7 milioane uncii de aur si 6,2 milioane uncii de argint.
Reprezentantii RMGC spera ca in 2007 sa fie obtinute ultimele autorizatii necesare inceperii exploatarii. Tot in 2007 vor demara lucrarile de constructie a uzinei de procesare, unde este necesara o investitie de o jumatate de milliard de dolari. "Vom obtine un credit, iar bancile nu acorda astfel de sume pentru proiecte care nu sunt perfect aliniate la legislatia de mediu din Uniunea Europeana si la legislatia internationala", este de parere Dascalu.
La inceputul lunii noimebrie RMGC va depune memoriului tehnic pentru proiectul Rosia Montana. "Ne aflam in faza finala de pregatire a documentatiei. Acest memoriu creioneaza tehnicile, conditiile, planurile, misiunea si strategia companiei privind propunerea de proiect pentru Rosia Montana. In termen de 60 de zile de la depunerea documentatiei, este prevauta returnarea actelor si a recomandarilor necesare. Depunerea proiectului precede studiul de impact asupra mediului, care este documentul cheie pentru obtinerea licentei de exploatare", spune Adrian Dascalu.
Trei ani pentru recuperarea investitiei
Proiectul Rosia Montana Gold Corporation a inceput in 1997 cu activitati de planificare si explorare. Investitia estimata initial a fost de aproximativ 550 de milioane de dolari. "Vom incepe exploatarea efectiva la inceputul anului 2008, iar cariera va fi proiectata pentru a extrage in medie 13 milioane tone de minereu in fiecare an. Productia anuala pe durata de viata a minei va fi de 550.000 uncii de aur si 2,6 milioane de uncii de argint", spune Dascalu. Pe baza rezervelor contabilizate pana acum, durata de viata a exploatarii este de aproximativ 17 ani.
Pretul aurului pe piata mondiala este in prezent de peste 400 de dolari uncia. "In aceste conditii estimam ca in trei ani sa recuperam investitia. Chiar daca pretul aurului coboara la jumatate, proiectul nostru este in continuare viabil, pentru ca studiile de fezabilitate de aici indica costuri de operare de 180 de dolari uncia. Peste 80% dintre minele din lume s-ar inchide, iar afacerea de la Rosia Montana va ramane rentabila din punct de vedere economic", a mai spus Dascalu.
Oamenii, locurile si banii
Intr-o prima faza, RMGC va crea circa 3.000 de locuri de munca, iar dupa inceperea exploatarii, compania va avea o medie de 550 de angajati permanenti. Pentru cele 2.100 de persoane afectate, societatea RMGC a elaborat si un program de stramutare in conformitate cu legislatia romaneasca si politica Bancii Mondiale. "Fata de oferta initiala facuta acum trei ani, lucrurile au evoluat pozitiv asa ca am oprit achizitia de proprietati. Se face o recalculare, in baza inflatiei, a trecerii la moneda unica europeana. Expertii angajati de noi fac o cercetare a pretului la terenuri pe o raza de 250 de kilometri, pentru a analiza tendintele actuale. Propunerea noastra este de a majora cu 30-40% recompensarile si vom avansa o grila noua de preturi adaptate la fluctuatiile de pe piata monetara. In 1999, un apartament in Rosia Montana se vindea pe piata libera cu 500 de dolari, iar compania il achizitiona cu 28.000 de dolari", spune Dascalu.
Pentru zona de impact a proiectului RMGC a cumparat 42% din proprietati, iar 95% dintre cei ramasi au cerut sa li se evalueze proprietatile. Preturile obtinute de localnici pentru casele si terenurile pe care le detineau au pornit de la 20.000 de dolari si au ajuns la 130.000 de dolari. "Doar 5% dintre localnici, grupati in opozitia proiectului refuza sa vanda", completeaza Dascalu. In general pensionarii din Rosia Montana au optat pentru bani si s-au mutat mai aproape de copii, lasand in urma zeci de ani de minerit.
Compania a identificat si trei amplasamente pentru stramutare. Primul este denumit Rosia Montana Noua si presupune construirea unei noi localitati care va beneficia de o infrastructura moderna. Pe langa aceasta zona exista alte doua locatii, situate in extinderea oraselor Abrud si Alba Iulia. In noua Rosie Montana vor locui minerii, dar si cei care vor sa ramana aproape de asezarea unde si-au petrecut zeci de ani din viata.
Conflictul public
Proiectul Rosia Montana Gold Corporation este unul dintre cele mai controversate actiuni de acest gen din Romania. In spatele miscarii de protest s-au adunat organizatii neguvernamentale, lideri de opinie, precum si o institutie culturala de talia Academiei Romane. Cei mai activi opozanti ai Proiectului sunt Alburnus Maior, un grup al aurarilor din Rosia Montana si organizatia neguvernamentala PATRIR din Cluj-Napoca. In campania anti proiect sunt implicate si o serie de grupuri din strainatate precum Bankwatch, Friends of the Earth, Greenpeace Ungaria, Mindbomb sau Minewatch.
La sfarsitul lunii august, Asociatia Alburnus Maior in parteneritat cu Greenpeace CEE, Mindbomb si Rebel Music, a organizat Proiectul FanFest Rosia Montana, eveniment care a reunit marsul de solidaritate cu Rosia Montana si concertul de protest FanFest. In dimineata zilei de 23 august, 50 de participanti au pornit, din Cluj Napoca, pe jos, in Marsul de Solidaritate cu Rosia Montana. Pe durata celor sase zile de mars, numarul participantilor a crescut astfel incat la Rosia Montana, in Piata Veche au ajuns aproximativ 200 de oameni.
Controversa politica
Reprezentantii RMGC considera ca proiectul va fi o tema frecventa si in campania electorala pentru alegerile prezidentiale din Romania. Cei doi candidati la presedintie si-au exprimat deja puncte de vedere extrem de clare vizavi de proiect. "Campania electorala din iunie si alte evenimente care au intarziat derularea proiectului ne-au costat 40% din valoarea actiunilor la Bursa din Toronto. Birocratia in preajma alegerilor functioneaza mai bine decat de obicei, asa ca am fost nevoiti sa amanam anumite etape", explica Adrian Dascalu.
Dupa ce Adrian Nastase a sustinut la sfarsitul lunii trecute ca "nu crede si nu a sustinut" proiectul Rosia Montana, vinerea trecuta contracandidatul sau la Presedintia Romaniei, Traian Basescu, a afirmat ca , Rosia Montana este o necesitate", "un proiect bun care ar putea sa mearga inainte". Daca Nastase spunea la Alba Iulia ca in urma proiectului va ramane doar cianura si ca este o mostenire a guverarii CDR, afirmand existenta unor interese pentru sustinerea proiectului romano-canadian, liderul PD spus ca bugetul Romaniei nu poate sustine refacerea zonei si ca o investitie externa a reprezenta o sansa pentru economia locala.
Cei doi au reprodus in mare argumentele pro si contra care se vehiculeaza cel mai des in privinta demersurilor din Muntii Apuseni. Majoritatea sustinatorilor afirma ca Rosia Montana este o necesitate, pentru ca ofera locuri de munca intr-o zona lipsita de sanse sociale si pentru ca reprezinta un impuls financiar pentru economia regiunii si a Romaniei. Protestatarii, organizatii non-guvernamentale locale sau internationale, institutii sau grupuri de presiune cer stoparea proiectului din cauza potentialelor pericole ecologice si din cauza dislocarii comunitatii din zona. Academia Romana a fost una dintre institutiile cu o pozitie transanta in acest sens. Efectele colaterale, spunea un comunicat al Academiei dat publicitatii luna trecuta, sunt mai puternice decat investitiile. Termenii Academiei au fost foarte vehementi, proiectul ar conduce la "distrugerea comunitatii Rosia Montana, veche de peste 2000 de ani, prin stramutarea unei parti a populatiei, demolarea de cladiri (unele avand calitatea de monument istoric), biserici, mutarea de cimitire si alte actiuni similare." La aceste proteste s-au asociat unele voci din strainatate, printre care evident Green Peace, dar si ministrul ungar al mediului, Miklos Persanyi. Ingrijorate, oficialitatile de la Budapesta sugerau chiar utilizarea de normele de drept international pentru a actiona impotriva proiectului minei de aur, ce prezinta nu numai un "risc de mediu la adresa Ungariei", ci pune in pericol chiar viitoarea apartenenta a Romaniei la Uniunea Europeana", a declarat Miklos Persanyi.
transilvania@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
