Clujul este prin excelenta un oras universitar. Cei peste 70.000 de studenti pe care ii primeste anual reprezinta un potential inepuizabil si, totodata, un procent semnificativ al segmentului de piata caruia se adreseaza cluburile de noapte.
Divertismentul in lumea contemporana inseamna, inainte de toate, detasare si evadare in locuri care sa ne indeparteze cat mai mult de cotidian. Afacerile cu cluburi speciale a ajuns in ultimii ani la statutul si anvergura unei adevarate industrii. Viata de noapte a marilor oraselor, care vibreaza in ritmuri muzicale, constituie o sursa inepuizabila de profit, insa gusturile clientilor se rafineaza, iar propietarii de cluburi trebuie sa-si diversifice oferta pentru a raspunde unor exigente in continua crestere.
Merge pe Diesel
In urma cu noua ani, cativa oameni de afaceri clujeni si-au propus sa puna in functiune una dintre cele mai vechi pivnite din oras. Locul, in care se afla in prezent Diesel Club, dateaza din 1460 si apartine Parohiei Romano-Catolice. La inceput, primilor asociati ai Diesel-ului le-a luat mai bine de un an sa deschida clubul, conceptul initial fiind acela de "jazz bar". La trei luni de la deschiderea localului, Mircea Buteanu - actualul proprietar - care se declara de pe atunci un mare consumator de cluburi a intrat in negocieri cu detinatorii acestuia, pentru ca ii placuse amplasamentul localului de la bun inceput. "Asociatii de atunci s-au hotarat sa se desparta de club, intre timp renuntandu-se si la nota exclusiva de jazz", isi aminteste Mircea Buteanu.
Imediat dupa ce a preluat clubul i-a schimbat denumirea in Diesel Club, pentru ca termenul de bar avea o rezonanta negativa in perceptia lui. "Am mizat de la inceput pe un aspect care s-a dovedit castigator: am alocat bugete mici pentru publicitatea propriu-zisa si am optat pentru bani cheltuiti in vederea sustinerii de spectacole pe tematici diferite", explica Mircea Buteanu.
Ce ascund pivnitele clujene?
Oarecum nostalgic dupa viata mai boema de acum cativa ani, Buteanu spune ca acum nu mai exista nici un club in care "sa se cante". De la deschidere, la care a cantat trupa de dixie a Casei Armatei si pana la "apogeul" numit Smokie, in clubul clujean au concertat cele mai mari nume ale scenei romanesti. "Toate genurile muzicale trebuiau sa fie bine reprezentate, atat ca nume cat si calitativ. S-a cantat rock, jazz, chiar si folk, tot noi am initiat in Cluj spectacolele de cafee-teatru", povesteste Mircea Buteanu. Mai bine de opt ani de zile, localul a rezistat cu mese de tabla si cu o mobilare modesta, insa spiritul locului si aerul sau boem il diferentiau in peisajul clujean. Patronul Diesel-ului isi aminteste de serile in care lumea statea la coada ca sa participe la evenimente organizate in club, fenomen care s-a pierdut treptat, in special datorita migrarii unei parti ai populatiei clujene spre capitala. "O buna bucata de vreme, in Diesel se aduna un public bun, consumator de evenimente culturale, care insa s-a tot rarit in ultima perioada", spune Buteanu.
In opt ani de functionare clubul a gazduit peste 300 de evenimente, iar mesajul a fost intotdeauna acelasi: "evenimente de calitate pentru o gazda de calitate". In perioada de varf, Dieselul avea "o cantare" pe saptamana, protagonistii fiind doar trupe consacrate. "A fost o etapa in care si sponsorii stateau la coada pentru un eveniment in club, iar noi am pus mai putin accent pe imaginea fizica a locului", isi aminteste Buteanu. Ideea de a organiza evenimente cu trupe "no name" nu este respinsa astazi de proprietarul Diesel-ului, insa el are impresia ca deocamdata publicul clujean nu e copt pentru asa ceva. "Noi aduceam numai trupe de varf, iar drumul pe care mergeam nu era normal", este de parere Buteanu.
Gustul consumatorilor migreaza
Anul trecut, patronul Diesel-ului a considerat ca localul "si-a trait traiul" si ca e cazul sa-l renoveze, in mare parte pentru ca oamenii din Cluj s-au schimbat in ultima perioada. "Unii dintre vechii prieteni ai Diesel-ului au migrat spre Bucuresti, altii nu mai ies in cluburi, vechiul nucleu tare care pornea Dieselul s-a dizolvat, iar schimbarea se impunea", povesteste Buteanu. Cu toate acestea, el spune ca nu vroia sa transforme Dieselul intr-un bar si ca latura culturala trebuia pastrata. "Amestecul intre club si pub se pierdea, iar gustul consumatorilor migra inspre distractie, antren si dans, fapt ce a condus la deschiderea de noi cluburi care sa raspunda exact acestor cerinte", povesteste Mircea Buteanu.
Din aceasta perspectiva, Dieselul ramasese in urma cu ceea ce oferea. "Cei care vroiau o poveste nu mai veneau aici, iar ceilalti mergeau la dans in alta parte", explica patronul Diesel-ului care considera ca imaginea de loc scump a afectat intr-o oarecare masura localul, in sensul ca existau consumatori pe care si i-ar fi dorit in club, dar care nu mai veneau.
PR de club
Pentru a renova Dieselul, Mircea Buteanu a investit peste 300.000 de euro, dar imaginea de club occidental pe care acesta o are in prezent il multumeste pe proprietar. Conceptul cafenelei de la intrarea in club are deja istorie, ideea existand de mai bine de sase ani. In ceea ce priveste "distractia propriu-zisa", Buteanu a "negociat" in permanenta cu proiectantii pentru a pastra aerul de pub al localului si pentru a permite, printr-un design potrivit, continuarea evenimentelor culturale care au acordat intotdeauna un plus de valoare clubului clujean. Capaciatatea clubului este de 400 de persoane, dar in opinia patronului sau in serile de week-end peste 600 de persoane intra in contact cu atmosfera din Diesel. Cu toate acestea, clubul clujean asteapta si o noua categorie de consumatori, "cea a copiilor celor pe care mi doresc azi in club, si sunt sigur ca ei vor veni, pentru ca au fost crescuti altfel. Astazi, Clujul s-a indepartat foarte multe de ceea ce inseamna viata de metropola", considera Buteanu.
"Investitia mea nu se bazeaza pe consumatia clientilor, ci pe venituri de la cei care vor sa-si lege imaginea de noua imagine a Dieselului. Exista deja o serie de branduri exclusive dispuse sa-si lege imaginea de cea a localului. La ora actuala, acesta e singura solutie ca localul sa se poata sustine financiar", este de parere Mircea Buteanu. In opinia lui, cluburile clujene au probleme, pentru ca, de regula, se bat pe acelasi segment, care nu are nici un potential financiar prea mare: studentii. "A merge numai pe aceasta linie nu este interesant, iar cei pe care noi ii dorim in club au intre 25 si 50 de ani, fiind in continuare in asteptarea clujenilor din partea de sus a segmentului despre care aminteam", spune Buteanu.
Dansand cu faraonii
Dupa moda cluburilor din Occident, care au mii de clienti pe noapte, in noiembrie 2003, a aparut pe scena clujeana clubul Tutankhamon. "La acea data nu exista in Cluj nimic de anvergura, iar Tutankhamon a fost conceput tocmai pentru a umple un gol care exista pe piata la nivel de cluburi mari. Astfel, la concertele si petrecerile organizate in Tutankhamon participa peste 1.000 de persoane", a declarat Virgil Sebanoff, proprietarul si managerul clubului. Proiectul Tutankhamon a insemnat amenajarea clubului pe locul unei hale industriale. Cu o investitie de pornire de 150.000 de euro si cu o capacitate de 1.500-2.000 de persoane, Tutankhamon este, la ora actuala, destinatia nocturna preferata de studentimea clujeana. La realizarea decorurilor a lucrat timp de un an si jumatate o "armata" de designeri si de arhitecti, care au dat clubului nota unei incursiuni in Egiptul Antic. La celalalt pol se situeaza iluminarea si sonorizarea, care, completeaza decorul si constituie ingrediente esentiale pentru reusita unui club. Cele doua linii muzicale pe care se bazeaza Tutankhamon-ul sunt retro si evenimente house. "Ideea de la care am pornit a fost amenajarea unui club care sa nu arate ca nici un alt club clujean. Totul s-a facut manual, nimic nu este realizat in serie", mai spune Virgil Sebanoff.
80% studenti
Profitabilitatea clubului Tutankhamon tine de pozitionarea in vecinatatea celor doua mari complexe studentesti clujene, Hasdeu si Observator. Pe de alta parte, organizarea de evenimente si concerte beneficiaza de avantajul capacitatii mari a clubului, care evolueaza invers proportional cu preturile practicate. "Totul depinde de locatie. Demersul nostru a fost unul de calibrare, in primul rand. Am incercat sa ne echilibram oferta cu cererea si expectantele existente pe piata clujeana. Ne-am orientat spre studenti pentru ca ei reprezinta cel mai animat si mai dinamic segment. Celelalte categorii de clienti sunt mai conservatoare. Alaturarea varstelor este inca suparatoare in orasele de provincie, prin urmare, pentru a reusi intr-un astfel de business, trebuie sa ai de la inceput un target foarte bine definit", este de parere Virgil Sebanoff.
Deschiderea unui club este o afacere relativ usor de pornit, insa supravietiurea pe o piata extrem de exigenta si care gandeste in termeni subiectivi cand vine vorba de alegerea locului de distractie tine de un management eficient. Planurile investitionale pe termen scurt si mediu ale managerului Tutankhamon vizeaza redecorarea si renovarea clubului. "La inceput, multi au privit cu reticenta un proiect de o asemenea amploare. Insa am crezut in aceasta idee si am reusit sa facem din Tutankhamon una dintre destinatiile preferate de tinerii din Cluj. Succesul intr-un astfel de business tine de ineditul ofertei. Tot timpul trebuie sa oferi ceva nou. Clientul te tradeaza foarte usor...", a incheiat Virgil Sebanoff.
Zink 100%
Daca in 1996, deschiderea unui club era o actiune care imbina afacerile cu placere, astazi, din dorinta de a-i oferi unui consumator din ce in ce mai dornic de distractie si de antren locul ideal pentru a se simti bine, partea de business a devenit esentiala in managementul unui club. "In momentul de fata 70% din Diesel este afacere, restul de 30% fiind placere", spune Mircea Buteanu, care marturiseste ca la inceput raportul de forte era complet diferit. Cu toate acestea el se mandreste ca a trait intr-o perioada in care evenimentele erau "mai curate" si oamenii mai dornici de a iesi intr-un club.
Astazi, inaugurarile sau modificarile unor cluburi tin capul de afis al vietii mondene din marile orase. "Deschiderea unui club e o afacere, cu toate ca foarte multi dintre cei care au astfel de cluburi nu sunt constienti de asta", este de parere Mihai Lonca, administrator al clublului clujean Zink. Deschis in noiembrie 2003, la initiativa lui Raniero Montini, un intreprinzator italian, clubul Zink urmeaza a fi renovat la inceputul acestei veri. "In septembrie il vom deschide din nou, iar imaginea va fi complet diferita de modul in care se prezeinta azi", a mai spus Mihai Lonca, care considera ca pictura actuala este putin prea jucausa.
Peste 80% din clientii Zink-ului au mai putin de 25 de ani, iar pentru ei se organizeaza o serie de evenimente dupa principiul "intotdeauna diferit". Pentru a-i atrage, administratorul clublui jongleaza cu preturile si "se lauda" cu un dj, care nu face in nici o seara "tipar". "Vreau sa vad in fiecare seara oameni relaxati, dornici sa petreaca", spune Lonca. transilvania@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
