Pensiunile rurale, cu un aer demondat, convenabile din toate punctele de vedere si fermecatoare pentru strainii care viziteaza Romania devin tot mai interesante si pentru concetatenii nostri. Pensiunile agro-turistice din Transilvania raman secretele bine pastrate ale turismului autohton.
In 2003 numarul turistilor romani care au ales o vacanta in pensiunile rurale membre ale Asociatiei Nationale de Turism Rural, Ecologic si Cultural (ANTREC) a crescut cu 20% fata de anul 2002. Datorita unor noi instrumente de promovare si turistii straini care au vizitat Romania in scop agroturistic au fost mai numerosi cu 35 % decat in anii precedenti. In Romania exista peste 3.500 de case ce ofera conditii adecvate pentru practicarea turismului rural.
Fara "conditii"!
In fiecare din ultimii trei ani, aproximativ 25 de bihoreni au obtinut margaretele necesare includerii pensiunilor lor in circuitul public, prin ANTREC. De obicei pana-n 3 margarete, fiindca nici romanii si nici strainii nu cauta lucruri sofisticate, ci dimpotriva, o atmosfera cat mai "autentica". Anul trecut, de pilda, un grup de olandezi a cerut insistent un loc fara curent electric, fara toalete, fara baie, unde sa poata culege din gradina legumele si sa poata mulge vitele. "Abia-abia am gasit la Rogojel de Cluj o casa de oieri care sa indeplineasca asemenea cerinte", spune Maria Tatar, presedintele ANTREC Bihor.
Bijuteriile Coroanei
Vara, cele mai cautate agro-pensiuni sunt cele din Stana de Vale (cabana 4 Brazi) si din Boga si Remeti. La Remeti se va desfasura, de altfel, o actiune speciala de promovare, fixata pe 15 octombrie, cand turisti din Irlanda si Scotia, dar si proprietari de ferme agro-turistice din cele doua tari, vor veni pentru a vedea pe viu potentialul zonei si pentru a o promova la ei acasa. Evenimentul este pregatit cu grija de pe acum: se cauta mesteri populari pentru un targ de profil, lautari si detinatori de costume populare autentice, dar si palincari care sa le faca strainilor din tara whisky-ului o demonstratie de distilat!
In clasamentul bihorean urmeaza pensiunile din Suncuius si Zece Hotare. Iarna, turistii trag mai mult spre pensiunile din zona Campani. Vecinatatea cu Ariesenii de Alba, unde exista o foarte buna partie de schi, umple in fiecare week-end toate casele oamenilor care pot asigura conditii minime, intre care curatenia si caldura sunt de nediscutat.
Strainii nostri
In general, proprietarii de pensiuni sunt localnici, care au transformat casele batranesti. Exista insa si investitori straini: la Zece Hotare, un francez get-beget a ridicat o asemenea pensiune, iar un belgian si-a cumparat teren in Baile Felix pentru a incepe o constructie anul viitor. Cel mai de departe vine un american, care face, la Bulz, o pensiune suta% romaneasca. Pentru a ridica din temelii o agro-pensiune cu 4-5 camere sunt de ajuns 40-50.000 euro, suma in care se includ si cheltuielile pentru dotare si mobilare. In cautarea acestor bani, romanii au inceput deja sa se intereseze de programele europene SAPARD si PHARE, ori chiar sa faca imprumuturi la banci.
Si in judetul Cluj exista numeroase zone cu potential in turismul rural. Din pacate, Valea Draganului, Margau, Rachitele sau Maguri Racatau nu constituie inca repere pentru turisti datorita lipsei infrastructurii sau nepromovarii suficiente. Din cele 70 de pensiuni omologate, Sancraiu, Belis sau Rasca au cea mai mare capacitate de cazare, cu 36, patru, respectiv trei gospodarii omologate. Tarifele in aceste zone pornesc de la 15 euro pe zi si pot ajunge la 40 de euro pentru o pensiune completa. "Toate pensiunile din judetul Cluj sunt clasificate cu doua margarete, insa multe dintre ele ofera standarde mai ridicate decat recomandarea data de omologarea oficiala. Ponderea cea mai mare o au casele taranesti, reamenajate pentru a raspunde nevoilor unui turism de calitate. Aproape 30% din oferta de cazare la sat este reprezentata prin case de vacanta, cladiri construite exclusiv in scopuri turistice", afirma Ioana Tamas, presedinte Antrec Cluj.
O masa si o vorba buna
La pensiune, proprietarul te intampina totdeauna in poarta si te conduce pana in camera rezervata. Tot la primire, te intreaba ce vrei sa mananci pe timpul sederii. Daca te lasi pe specificul casei, ziua incepe cu un foarte consistent mic-dejun, din care in Bihor nu lipsesc slanina, carnatii (proaspeti iarna, uscati ori afumati vara), ouale, branza, legumele proaspete ori muraturile (dupa anotimp), laptele, untul si mierea. Pranzul trebuie sa fie si el bogat: inainte de orice un pahar de tuica, urmat de una sau doua ciorbe, fel de baza cu carne gatit specific (la mare trecere este bogracs-ul). Cina cuprinde un fel de baza cu carne, diferite dulciuri de bucatarie (clatite, papanasi, cozonac) si lapte.
Regula sfanta este ca, in ultima seara a sejurului, indiferent ca e vorba de un grup sau doar de o familie ori un cuplu, turistilor sa li se ofere o cina in aer liber, cu gratare, mititei, frigarui.
Drumetii "la pachet"
Programele de petrecere a timpului prevad circuite de vizitare a obiectivelor traditionale: mai putin monumente arhitectonice si mai mult iesiri in natura. De exemplu, o pensiune din Remeti ofera pentru un sejur de trei zile o iesire la Coada Lacului, o vizita la Pestera cu apa si o drumetie la Barajul Dragan.
Incep sa apara, insa, si alte oferte incitante: langa Marghita, o familie de fosti ingineri agronomi amenajeaza o ferma turistica, iar intr-o padure din apropiere - un lac artificial pentru pescuit, urmand ca deplasarea intre cele doua locatii sa se faca calare sau cu sareta, la alegere.
Viata la tara
Turistii straini prefera pachetele complete de servicii care le ofera posibilitatea de a cunoaste satul romanesc cu traditiile sale. Pentru a participa la programul Drumetii in Apuseni, turistul are nevoie de 300 de euro si de disponibilitatea de a trai conform obiceiurilor motilor. Le sunt propuse vizite in pesteri, trasee montane, vizite la tara cu servirea mesei in stil traditional, prezentarea locurilor vechi ale motilor in Campeni sau Albac. Pachetul include cazare pentru sase nopti si trei mese pe zi. "De un interes deosebit a beneficiat in acest an si Traieste Natural, pachet de servicii ce propune cunoasterea florei montane", afirma Ioana Tamas. Punctul de pornire este Dealul Negru, de unde se pleaca in vizitarea zonelor, cu scopul de a familiariza turistii cu vegetatia. "Suntem insotiti in permanenta de un fitoterapeut, care ofera informatii despre plantele culese: de la descrierea lor si pana la modalitatile in care pot fi folosite pentru tratarea unor afectiuni", explica Ioana Tamas. Pentru acest tip de delectare in mijlocul naturii, doritorul trebuie sa scoata din buzunar 325 de euro.
Margarete in euro
*O margareta inseamna conditii minime de confort: o baie la 2-3, chiar 5 camere. Apa curenta, rece si calda, e obligatorie, dar grupul sanitar se afla "in curte". Cel mai adesea, exista o bucatarie pusa la dispozitia doritorilor de gatit pe cont porpriu. Tariful nu poate depasi 5 euro pe noapte.
* Pensiunile cu 2 margarete presupun un grup sanitar pentru turisti, separat de cel pe care il folosesc proprietarii, precum si posibilitatea servirii macar a micului-dejun. Cazarea: intre 6-8 euro.
* Cea de-a treia margareta indica existenta grupului sanitar si a baii pentru fiecare camera in parte, iar tariful este de 8-10 euro.
* Pensiunile cu 4 si 5 margarete sunt atipice, trecand peste conceptul de agro-turism. Au aer conditionat si apartamente, piscina, bucatarie internationala, sala de conferinte, TV cablu sau satelit, acces Internet etc. si costa de la 15 la 150 euro.
Margaretele (ca si stelele hotelurilor) se pot pierde in urma reclamatiilor facute la ANTREC ori chiar la Protectia Consumatorului.
Regulile casei
Oferta de cazare in pensiunile rurale depinde de disponibilitatea turistica a zonei si a locuitorilor. Nu orice satean poate primi in gospodaria sa un turist. Limitarile sunt atat de natura juridica, cat si economica. In Romania, prin Ordinului presedintelui Autoritatii Nationale pentru Turism nr.61/27 aprilie 1997 toate unitatile din turismul rural trebuie sa indeplineasca anumite conditii, in functie de confort, pentru a fi omologate si clasificate (pe margarete). Si proprietarii de pensiuni au de respectat cateva reguli specifice. Dintre acestea fundamentale raman: sa intrebe din prima zi clientul ce servicii doreste; sa stie formulele de salut si cateva formule uzuale din limbile de circulatie internationala; sa nu puna intrebari privind starea civila, varsta, sanatatea ori profesia clientului;
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
