În 2011 se împlinesc 800 de ani de la prima menţiune documentarăcunoscută a Ţării Bârsei. Cu acest prilej, dorim să prezentămcâteva date din istoria acestei zone pe baza izvoarelor scrisepăstrate.
Ţara Bârsei se află în inima României, în partea de sud-est ajudeţului Braşov, şi este o zonă mult binecuvântată de Dumnezeu.Situată în partea de sud-est a Transilvaniei, depresiunea estemărginită la est şi la sud de curbura Carpaţilor, la vest de MunţiiPerşani, iar la nord de Pădurea Bogăţii şi de râul Olt. Regiunea afost cucerită şi ocupată de maghiari probabil la sfârşitulsecolului al XII-lea şi au fost aduşi acolo colonişti germani, caresă cultive pământul şi să-l apere împotriva invaziunilor cumanilorpăgâni, care trăiau atunci în afara curburii Carpaţilor. Urmearheologice din acea vreme au fost descoperite la Feldioara.
În anul 1211, regele ungar Andrei al II-lea (1205 - 1235) aconferit aşa numita "Terra Borza" Ordinului Cavalerilor Teutoni.Denumirea de Ţara Bârsei provine de la hidronimul Bârsa, care esteunul dintre principalele cursuri de apă din această regiune şi ostrăbate de la sud-vest la nord-est şi se varsă aproape deFeldioara în râul Olt. Hidronimul este de origine slavă şi înseamnă"repede". Atributul se potriveşte însă mai mult cursului superioral râului, în locul unde acesta iese din munţi. În şesul ŢăriiBârsei, râul este mai degrabă un curs de apă liniştit.
Documentul din anul 1211 nu este datat exact; se menţioneazădoar că a fost emis în anul al şaptelea al stăpânirii regeluiAndrei al II-lea, care începe la 7 mai 1211. Originaluldocumentului nu s-a păstrat, dar textul lui a fost transcrisîntr-un registru din Arhiva Vaticanului din Roma şi într-undocument păstrat la Arhiva Secretă de Stat din Berlin. Conţinutuldocumentului arată că regele a conferit un teritoriu numit "terraBorza" cavalerilor cruciferi de la spitalul Sfânta Maria, care afost odinioară la Ierusalim, iar acum se afla la Akkon.
Acest teritoriu este descris ca fiind "deserta et inhabitata"("părăsit sau pustiu şi locuit"), ceea ce este o contradicţie. Esteposibil ca expresia "deserta" să însemne că "terra Borza" a fostpărăsită de către secuii care locuiau acolo anterior. O altăexplicaţie poate fi că teritoriul a fost înconjurat cu întăriturisau obstacole, pentru a deveni inaccesibil. Teritoriul a fostacordat cavalerilor pentru locuire paşnică şi ca posesiune liberă.Dacă s-ar fi găsi acolo aur şi argint, o jumătate trebuia predatăvistieriei regale. Cavalerilor le-a fost acordat dreptul de a ţinetârguri libere şi de a încasa veniturile vamale de la acestetârguri, ceea ce este un indiciu în plus că teritoriul era locuit.Pentru apărarea regatului ungar împotriva cumanilor, care trăiau înexteriorul curburii Carpaţilor, cavalerii aveau voie să ridicecetăţi şi oraşe din lemn. Voievodul Transilvaniei nu avea dreptulde a pretinde găzduire în acea regiune, iar cavalerii erau scutiţide toate dările, fiind supuşi numai jurisdicţiei regelui, darputeau să-şi aleagă un jude propriu.
Teritoriul urma să fie predat cavalerilor de către un "pristald"al regelui, un dregător administrativ, iar graniţele trebuiau săfie marcate cu borne de hotar la ordinul voievodului TransilvanieiMihail (1209-1212). În document urmează descrierea graniţelor,începând de la întăriturile cetăţii de la Hălmeag, situată pe maluldrept al Oltului, la nord de Şercaia. În continuare, graniţacontinuă de-a lungul Oltului până la întăriturile cetăţii Ungra,mai departe până la întăriturile cetăţii Micloşoara, de pe maluldrept la cotul Oltului, apoi de-a lungul Oltului în sus până lavărsarea părâului "Tertillou" (Tărlung), de acolo spre sud până laizvorul Târlungului, apoi până la izvorul părâului Timiş, până laieşirea din munţi a râului Bârsa (la Zărneşti) iar de acolo, aşacum munţii înzăpeziţi înconjoară ţara, din nou până la Hălmeag. Dindocumentul din anul 1211 rezultă că partea Ţării Bârsei la est derâul Tărlung nu a fost conferită ordinului cavalerilor.
Hidronimele menţionate în document sunt indicii în plus că ŢaraBârsei de atunci era deja cunoscută şi locuită, probabil depopulaţia autohtonă românească şi de colonişti germani veniţi maiînainte. Un document din anul 1212 menţionează ca scop alconferirii Ţării Bârsei apărarea graniţelor ţării împotrivainvaziilor cumanilor şi denumeşte populaţia din Ţara Bârsei cafiind o "nouă plantaţie". Atunci, cavalerul crucifer frateleTheodoricus a fost comandorul cavalerilor din Ţara Bârsei şi aobţinut de la regele Andrei al II-lea ca dregătorii monetărieiregale să nu aibă acces în Ţara Bârsei, ci trebuiau să deacavalerilor suficiente monede pentru populaţia ce locuia acolo,primind în schimb argint. Prin acelaşi document, ordinul a fostconfirmat în stăpânirea unei cetăţi noi construite "Cetatea Crucii"(Crucpurg) şi a împrejurimilor ei, care erau situate în afarateritoriului conferit cavalerilor iniţial.
Din anul 1213 datează un document cu privire la dijmabisericească, care însă nu era plătită de populaţia ortodoxăromânească. În document este menţionat expres că, la acel moment,în teritoriul cavalerilor nu locuiau maghiari sau secui.
În anul 1222, regele Andrei al II-lea a emis un document privindconfirmarea donaţiei din anul 1211. În acest document se interziceaducerea de colonişti din provincia Sibiului în Ţara Bârsei.Filologii au constatat că dialectele săseşti din localităţileCodlea, Prejmer şi Cristian au unele asemănări cu dialectelesăseşti din zona Cincu.
Nu dorim să omitem faptul că mai multe toponime germane din ŢaraBârsei sunt aceleaşi cu toponime din împrejurimile reşedinţeiOrdinului Cavalerilor Teutoni de la Koblenz, la confluenţa râurilorRin şi Mosela. Acestea sunt toponimele pentru localităţile: Braşov,Ghimbav, Hălchiu, Hărman, Măieruş, Râşnov şi Sânpetru. Acestetoponime pot fi un indiciu că o parte din coloniştii germani erauoriginari din regiunile de pe malul stâng al Rinului. Alte toponimegermane din Ţara Bârsei au corespondenţi în provincia Sibiului, cumar fi: Codlea (Jidvei), Cristian (Noiştat), Feldioara (Hetiur),Prejmer (Toarcla), Vulcan.
Ordinul Cavalerilor Teutoni a organizat Ţara Bârsei dupăprincipii militare în cinci aşa numite "case". Fiecăreia din aceste"case" îi aparţinea o cetate, care trebuia construită, întreţinută,aprovizionată şi apărată de către o "centurie" de colonişti,formată din o sută de gospodării. În cadrul fiecărei "centurii"existau câte zece "decurii", formate din grupuri de zece gospodăriiaşezate pe un şir. O aşezare se compunea iniţial din trei sau patru"decurii", ceea ce a putut fi demonstrat pentru aproape toatelocalităţile din Ţara Bîrsei pe baza planurilor topografice.
În anul 1225, regele Andrei al II-lea a îndepărtat OrdinulCavalerilor Teutoni din Ţara Bârsei cu sprijinul oastei mobilizatedin provincia Sibiului, deoarece ordinul trecuse teritoriul său însuzeranitatea papei. Acest fapt a fost o gravă ofensă adusăsuveranităţii regelui ungar, pe care acesta n-a putut s-o tolereze.Cavalerii au fost siliţi să plece, dar coloniştii germani au rămasîn Ţara Bârsei.Ei au fost denumiţi mai târziu "saşi", expresiefolosită în cancelaria regală ungară pentru toţi acei coloniştigermani care proveneau din regiuni mai îndepărtate decât Austria şiBavaria.
În a doua jumătate a secolului al XIII-lea, în Ţara Bârseiexistau următoarele cinci scaune de judecată săseşti, urmaşe ale"caselor" din vremea cavalerilor:
1. Scaunul Braşov, cu aşezările Corona, Sf. Martin,Bartolomeu şi probabil Bod (fiindcă hotarul Braşovului iniţial seîntindea până la râul Olt)
2. Scaunul Feldioara, cu aşezările Feldioara, Rotbav,Măieruş şi Hălchiu
3. Scaunul Râşnov, cu aşezările Râşnov, Cristian şiGhimbav
4. Scaunul Prejmer, cu aşezările Prejmer, Hărman şiSânpetru
5. Scaunul Codlea, cu aşezările Codlea, Vulcan şiprobabil încă o aşezare, azi dispărută.
În documentele păstrate, localităţile săseşti din Ţara Bârseisunt menţionate după cum urmează: 1235: Corona (Braşov); 1240:Feldioara, Sânpetru, Hărman şi Prejmer; (1265: castrum Feketehalomâ Cetatea Neagră de lângă Codlea); 1331: Râşnov; (1335 castrumHeltwen â Cetatea Hălchiu sau Crizbav); 1342: Ghimbav; 1362:Cristian; 1368: Bod; 1371: Rotbav; 1377: Codlea, Hălchiu, Măieruş,Vulcan
În afara teritoriului săsesc din Ţara Bârsei, sunt menţionatedocumentar următoarele localităţi: 1294: Budila, Tohan; 1366:Satulung, Cernatu, Turcheş, Baciu; 1367: Bran, Zărneşti, Zizin;1404: Satu Nou; 1410: Crizbav; 1460: Apaţa; 1480: Tărlungeni; 1500:Purcăreni.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
