Ziarul de Duminică

„Am fost creaţi ca fiinţe morale”/ de Ziarul de duminică

„Am fost creaţi ca fiinţe morale”/ de Ziarul de...

Autor: Ziarul de Duminica

23.05.2014, 00:11 69

Russell Kirk

Imaginaţia morală

Editura Baroque Books & Arts

Colecţia zoon politikon. Texte introductive şi selecţia eseurilor de Sever Voinescu. Cuvânt de încheiere: Theodor Paleologu. Traducere: Ioana Ieronim, Adriana Bădescu, Loredana Bucuroaia, Bogdan-Alexandru Stănescu, Mihai Moroiu.

Russell Kirk (1918-1994) a fost cel mai important reprezentant al conservatorismului american clasic şi a desfăşurat o activitate vastă ca teoretician al politicii, moralist, istoric, critic social, critic literar şi autor de beletristică.
După studii la Michigan State University şi Duke University, Russell Kirk a fost primul american care a obţinut în anul 1953 titlul de Litterarum Doctor la St Andrews University, cea mai veche universitate din Scoţia şi printre cele mai vechi din Marea Britanie. „Mintea conservatoare”, cartea publicată de el în 1953, este considerată fundamentală pentru conservatorismul anglo-saxon, fiind prima lucrare care argumentează serios originea gândirii conservatoare americane ca un corpus de idei coerent şi cu mare tradiţie culturală.
Lucrurile permanente constituie una dintre temele favorite ale lui Russell Kirk, inspirată în bună măsură de relaţia de prietenie cu T.S. Eliot, căruia îi consacră, în 1971, volumul Eliot şi timpul său: Imaginaţia morală a lui T.S. Eliot în secolul XX, extrem de important pentru fondul intelectual conservator, dar şi pentru istoria literaturii.

„Imaginaţia morală – scrie Russell Kirk – este cea care ne oferă baza demni­tăţii umane şi ne  învaţă că suntem mai mult decât nişte maimuţe goale. Aşa cum sugera Burke în 1790, educaţia şi literatura îşi pierd sensul dacă sunt lipsite de imaginaţie morală. Şi, aşa cum tot el a lăsat să se înţeleagă, spiritul religiei susţine dintotdeauna imaginaţia morală, dar şi un întreg set de maniere. În lipsa unei astfel de imaginaţii, pentru a cita din nou din Burke, ne pomenim alungaţi «din această lume a raţiunii, a ordinii, a păcii, a virtuţii şi a penitenţei rodnice, în lumea antagonică a nebuniei, a viciilor, a confuziei şi a regretelor permanente».“

Ce este această “imaginaţie morală”? Expresia îi aparţine, aşadar, lui Edmund Burke şi a apărut în cartea lui „Reflecţii asupra revoluţiei din Franţa”. Burke descrie distrugerea moravurilor civilizatoare de către revoluţionari: „Toată ţesătura decentă a vieţii trebuie să fie ruptă violent. Toate ideile adăugate în timp, alimentate din cămara unei imaginaţii morale, pe care o posedă inima, iar înţelegerea o validează, ca necesară pentru a acoperi defectele naturii noastre tremurânde în goliciune şi să o ridice la demnitate în propria noastră evaluare, trebuie aruncate în aer ca fiind ridicole, absurde şi învechite.

În această aşezare a lucrurilor, un rege nu este decât un om; o regină nu este decât o femeie; o femeie nu este decât un animal; şi nu un animal de cea mai bună calitate. Toată preţuirea care este arătată sexului în general, ca atare şi fără păreri deosebite, trebuie privită ca romanţioasă şi prostească… În schema acestei filozofii barbare, care este rodul inimilor îngheţate şi al gândirilor noroioase, şi care sunt tot atât de lipsite de înţelepciune solidă pe cât sunt fără de nici un pic de bun gust şi de eleganţă, legile trebuie să fie susţinute numai de către groaza pe care o inspiră şi de către interesul pe care fiecare individ îl poate găsi în ele din punctul de vedere al propriilor speculaţii sau care se poate revărsa peste ele dinspre interesele sale particulare. În galeriile de mină ale academiei lor, la capătul fiecărui culoar nu vezi nimic altceva decât spânzurători…

Nimic nu e mai sigur decât faptul că moravurile noastre, civilizaţia noastră, şi toate lucrurile bune care sunt legate de aceste moravuri şi de această civilizaţie, au depins de secole, în această lume europeană a nostră, de două principii; mai precis de spiritul onoarei şi de spiritul religiei”.

Aşadar, „imaginaţia morală” căreia Russell Kirk i-a dat valoare conceptuală este rezervorul de reguli morale care se găseşte în fiecare dintre noi. Mai ales că, susţine Kirk, „am fost creaţi ca fiinţe morale”.

Volumul cuprinde şaisprezece eseuri publicate în mai multe volume.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO